De ce sunt doborâte abia acum dronele care pătrund în spațiul aerian al României, după ce mult timp acestea nu au fost interceptate? Colonelul (r) SRI Tudor Păcuraru oferă o explicație la DC News.
Întrebări ocolite de către autorități sau driblate, pe principiul că nu răspund la întrebările puse, ci la cele fără importanță, care nu au fost vreodată adresate, au primit răspunsul într-o emisiune de excepție la „Ce se întâmplă?” pe DCNews și DCNews TV, cu jurnalistul Răzvan Dumitrescu.
În baza unei analize de specialitate, făcută de invitatul său, col. SRI (r) Tudor Păcuraru, avem răspunsuri pentru lucrurile ciudate care ni se întâmplă. De ce acum doborâm aproape zilnic câte o dronă, deși până acum le lăsam să treacă? Acestea au fost doborâte cu avioane F-16 și cu rachete aer-aer. De mult timp dronele intră în spațiul aerian românesc, oamenii se întrebau de ce nu le doborâm și primeam diverse răspunsuri legate de tehnicități și lipsa unei legi. Ce s-a schimbat?
"NATO a început să ne ia în serios"
"Răspunsul este relativ simplu, să știți. NATO a început să ne ia în serios. Până acum nu ne-a luat. Pentru prima dată a început să funcționeze tot lanțul de comandă NATO. Lucrurile astea au început recent. Eu am observat ceva foarte interesant în urmă cu vreo 12 zile, când o serie de avioane de recunoaștere, radio-electronice și radare au început să apară deasupra părții sudice a Mării Negre. Atunci mi-am spus: 'se întâmplă ceva'. Au început atacurile și sondajele la adresa României. Ce înseamnă sondajele? Sunt niște teste la adresa României. Practic, sub acoperirea atacurilor la porturile dunărene ale Ucrainei, Federația Rusă tatonează pentru a vedea care este sistemul de comunicație între Brăila și Republica Moldova, respectiv care sunt căile de comunicație care trec înspre Dobrogea, pe la Cernavodă, și înspre Moldova.
E un triunghi bine cunoscut în istorie ca fiind Focșani-Nămoloasa-Brăila, un fel de călcâi al lui Ahile.
Acest loc poate să fie foarte bine apărat dar, în același timp, în contextul actual este o gâtuire a căilor de comunicație care vin din Alexandropolis, dinspre Grecia, prin Bulgaria, prin România, înspre Republica Moldova și Ucraina. E o gâtuire care poate să fie ținută sub control de o putere ostilă.
"Care este sensul acestor demersuri?" Ce planuri are Vladimir Putin
Care este sensul acestor demersuri? Domnul Putin a dat sarcină armatei ca până de Crăciun să îndeplinească obiectivele trasate privind ocuparea Kievului și mai ales a Novorosiei. Novorosia este proiectul de a rupe Ucraina și de a anexa țărmul ucrainean până la Odesa și gurile Dunării. În acest scop, domnul Putin a început să activeze sisteme din Transnistria. Transnistria nu este foarte entuziastă în a urma aceste planuri, dar domnul Putin are nevoie de Transnistria din cauza faptului că legile Federației Ruse, schimbate în primăvară, dau posibilitatea angajării recruților pentru apărarea minorităților ruse de peste hotare. În momentul de față, domnul Putin nu are posibilitate legală să angreneze recruții în Ucraina, dar dacă va invoca necesitatea de a elibera de sub jugul moldovenesc sau românesc pe etnicii ruși din Transnistria, atunci va avea posibilitatea legală să o facă. În același timp, domnul Putin pregătește, spun surse ruse informate, o mobilizare de 500.000 de militari. E o mobilizare foarte mare. E a doua mobilizare, pentru că prima a avut loc acum doi ani. Aceasta de acum ar trebui să aibă loc imediat după alegerile din septembrie. Lor le trebuie, în mod normal, în jur de 40 de zile pentru a forma acești militari. Le va face ABC-ul, pentru a ști măcar în ce parte se ține pușca. După este de așteptat să-i angreneze într-o nouă ofensivă împotriva Ucrainei.
"Au intervenit și niște informații. NATO se aștepta ca această ofensivă să aibă în statele baltice"
NATO se aștepta ca această ofensivă să aibă loc undeva în statele baltice. Deci, cu invocarea situației minorității ruse în statele baltice, și cu alinierea masivă a acestor recruți în operațiuni terestre, se așteptau la această mișcare. În urma incidentelor cu drona navală, cu explozia de la Brăila, NATO a început să-și schimbe opinia. Probabil că aici au intervenit și niște informații complementare, fiindcă, vă spun, cu o săptămână înainte de sondajele cu drone deja au apărut deasupra Mării Negre nu unul, ci trei avioane de recunoaștere ale NATO. În aceste condiții, rușii practic ne-au avertizat: 'dacă vă apărați, escaladăm'. Este exact ceea ce a declarat domnul ambasador la ieșirea de la Ministerul de Externe când a fost chemat să i să pună probleme în față. Omul a spus, după bunul sistem rus, că negrul este alb, iar albul este negru. Pur și simplu, o minciună grosolană, pusă pe masă. Alta e problema. Omul s-a enervat și, ieșind de acolo, a declarat jurnaliștilor, pentru că l-a luat gura pe dinainte: 'noi am avertizat partea română că vom escalada'. Adică, dacă vă apărați spațiul aerian, vom escalada. Practic, ambasadorul a recunoscut faptul că dronele sunt rusești și că fac parte dintr-un plan de escaladare. La câteva ore după aceea, doamna Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, l-a luat pe nu în brațe. A încercat să șteargă această declarație, spunând că acuzele părții române sunt neîntemeiate și alte asemenea minciuni.
Se știa că "o să urmeze niște incidente în Dobrogea"
Adevărul este că, cu 10 zile înainte NATO știa că o să urmeze niște incidente în Dobrogea, și posibilitățile de supraveghere erau deja la locul lor. Acum lucrurile au funcționat, pentru prima dată, complet. Guvernul român și-a dat acceptul pentru folosirea forței în spațiul aerian al țării. Acest accept a ajuns la centrul NATO de Apărare Antiaeriană din Spania, iar în momentul în care avioanele de detecție din largul Mării Negre au început să vadă drone care decolează din Crimeea, le-au urmărit și au văzut că unele se separă. În acel moment, au dat alarma. Astfel, se explică că, la a treia interceptare patrula de poliție aeriană era în aer și a interceptat după 10 kilometri. A intrat doar 10 kilometri pe teritoriul național și apoi a fost interceptată. Asta înseamnă că tot lanțul de comandă a funcționat corect", a explicat col. SRI (r) Tudor Păcuraru.
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
Polonia, semnal de alarmă privind noua lege rusă care justifică intervențiile în alte țări
Ministrul polonez al apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a avertizat miercuri în legătură cu noua lege rusă care justifică intervenţiile armatei în afara ţării pentru a apăra drepturile culturale şi lingvistice ale cetăţenilor ruşi din teritoriile altor ţări, alertând că aceasta ar putea să ducă la o "intensificare progresivă" a provocărilor din partea Moscovei, relatează EFE, citată de Agerpres.
Ministrul polonez a amintit, în declaraţii pentru postul de radio RMF 24, că "în ultimele două săptămâni au fost interceptate trei avioane militare ruse în Marea Baltică" şi că recent "trei drone ruseşti au fost doborâte pe teritoriul României", afirmând că "această situaţie are loc după ce Duma (de Stat/camera inferioară a parlamentului rus) a modificat legea respectivă în urmă cu două luni".
Conform noii legi, "Rusia poate interveni dacă consideră că drepturile cetăţenilor ruşi ar fi ameninţate în alte ţări, de exemplu, dreptul la libertatea de exprimare", a amintit Kosiniak-Kamysz.
Un atac asupra flancului estic trebuie să declanșeze răspunsul NATO
Referitor la natura acestei ameninţări faţă de Polonia, ministrul a precizat că "nu prevede un atac convenţional iminent" sau "la scară largă, precum cel lansat împotriva Ucrainei la începutul războiului; nu vor exista coloane de tancuri îndreptându-se spre Varşovia", dar a avertizat cu privire la "utilizarea dronelor ucrainene capturate de Rusia" şi reutilizate pentru a comite "atacuri sub steag fals".
Săptămâna trecută, ministrul polonez al apărării declarase, după o reuniune a Comitetului de Securitate Naţională, că Moscova deţine "multe drone" capturate de la Kiev şi a explicat că "Rusia le-ar putea folosi în mod provocator împotriva flancului estic al NATO, împotriva ţărilor baltice, Finlandei, României, inclusiv împotriva Poloniei".
Kosiniak-Kamysz a subliniat că, în cazul unui atac de acest tip, ar trebui activate "aplicarea articolelor 4 şi 5 (din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice), care implică utilizarea extremă a forţei şi a tuturor mijloacelor de către toate statele membre".
"Noi suntem obligaţi să facem asta şi sperăm că aceste angajamente faţă de noi vor fi respectate", a adăugat el.
CITEȘTE ȘI: Răspunsul oficial al NATO după doborârea dronei: Dezvăluiri despre apărarea aeriană a României
