România reușește o performanță greu de explicat consumatorului: ”românii nu plătesc mult pentru că benzina lor este scumpă, plătesc mult pentru că benzina ieftină este taxată scump” atrage atenția Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
DC News a discutat în exclusivitate cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, pe marginea acestui subiect. Totodată am punctat subiecte legate de cum au devenit șoferii o sursă ușoară prin care statul poate obține bani rapid și cum parlamentarii români au ignorat soluții mult mai eficiente pentru rezolvarea crizei de la pompă.
"O decizie strict politică"
"Această taxare este o decizie strict politică care, practic, a escaladat după pandemie, din 2020. Dacă ne uităm la toate formele de energie, gaz, energie electrică, benzină, motorină, GPL, o să observăm clar că este preferința statului de a-și forma venituri la bugetul de stat. Nu este o chestiune întâmplătoare sau particulară. Este modul în care statul a înțeles, începând cu 2021, să-și modeleze politica de obținere a veniturilor, taxând mult și foarte mult tot ce înseamnă energie. De ce? Există o inelasticitate foarte mare, care este dovedită și printr-un studiu pe care l-am făcut acum două săptămâni.
Am arătat că deși prețurile din piață la benzină, motorină, timp de trei luni au crescut la nivele de o treime, modul în care românii folosesc în continuare benzina, motorina, mijloacele de transport în comun, arată că nu a existat nicio legătură sau o cauzalitate. Nu a existat o cauzalitate în care cetățeanul să spună 'a crescut prețul și am consumat mai puțină benzină'. Atunci, nu a existat cauzalitate nici pentru gaz, nici pentru energie electrică, nici pentru altă formă de energie. Statul a înțeles acest lucru. Practic, a luat în considerare acest mecanism statistic, real, al pieței românești. În același timp, este singura modalitate certă de a avea banii exact când își dorește. Dacă impozitele pe profit, pe dividende, pot să meargă bine, apoi o lună să nu meargă bine, companiile pot să facă investiții și să reducă veniturile către bugetul de stat, atunci vânzarea de energie îți aduce precum ceasul aproximativ aceeași valoare sau o valoare predictibilă la aceeași dată. Acesta e modul în care a înțeles statul, în ultimii ani de zile, să determine funcționarea economiei în România. Așa am ajuns la acest paradox. Deși suntem cei mai ieftini din regiune, atunci când tragem linia devenim cei mai scumpi.
"Șoferii au devenit o sursă ușoară de a obține bani"
Șoferii au devenit o sursă ușoară de a obține bani. Sunt două elemente foarte importante aici. Unu la mână, e o metodă simplă, ușoară, convenabilă, cu predictibilitate foarte mare, cu ritmicitate extraordinar de mare, care bate orice modalitate a statului român de a colecta bani. Este o chestiune certă. Doi la mână, este mai ușor să te ascunzi după alții. Nu apare statul în prim plan. În prim-plan apar niște terți. În fața oamenilor apar companiile de furnizare, companiile de vânzare, și atunci nu statul este 'ăla rău. Cei răi sunt alții'. Politicul poate să aibă ocazia, foarte bine, să dea vina pe altcineva. Românilor le place să aibă vinovați pe care să-și verse nemulțumirile. Așa pot să profite, în spatele unor aparente explicații, de ceea ce fac și să ne spună 'uite companiile străine care sunt vinovate'. De fapt, în spatele acestui joc populist, de imagine, statul român este principalul 'băiat deștept'.
Cum se pot apăra șoferii? Parlamentarii au exclus soluții mult mai eficiente pentru prețurile la combustibil
Șoferii se pot apăra, se pot întruni, se pot organiza într-un protest. E un drept oferit de Constituție, dar bineînțeles discutăm despre proteste legale, pașnice, fără să se încalce legislația în vigoare. Până la proteste, e important ca lumea să înțeleagă. Trebuie să iasă din minciuna aceasta care le este servită în fiecare zi. Li se spune, de fiecare dată, că problema e în altă parte și că noi nu putem să facem nimic ca să o rezolvăm. Putem să facem multe lucruri. Nu zic că trebuie făcute brusc, nu zic că mâine trebuie să dispară toate taxele, pentru că e nevoie să se construiască, drumuri, să funcționeze spitale, să existe școli, dar există posibilitatea de a veni cu o regândire. Ne trebuie o regândire a lucrurilor care să aibă la bază niște elemente sănătoase, elemente care să ducă societatea mai departe, nu să o trântească în groapă.
Concret, dacă intrați pe site-ul asociației, o să găsiți o analiză pe care am făcut-o strict pe propunerile formulate de Parlament. Erau propunerile de la momentul acela privind legea. Se numește 'Analiza propunerilor care urmează să se dezbată în Parlament și propuneri concrete din partea AEI pentru scăderea impactului prețurilor la pompă'. A fost scrisă cu 4 zile înainte să se aprobe. La fiecare dintre propunerile pe care ei le-au făcut noi am încercat să venim cu niște contrapropuneri mult mai eficiente, mult mai profunde, mai reale pentru șoferi. Am trimis materialul mai multor parlamentari, cu ideea de a intra într-o dezbatere și de a găsi soluții cât mai bune pentru șoferi. Nu am avut nicio reacție. Nimeni nu a fost deloc interesat să discute măcar. Nu înseamnă neapărat că trebuia să preia absolut tot ceea cea am spus noi, dar nu a existat nici măcar dorința de dezbatere. Legea aceea este praf în ochi. Ea este făcută doar ca să fie făcută. La 3,5% reducere a prețuri, în condițiile în care avem o creștere de 36% față de anul trecut, vorbesc despre motorină, pur și simplu nu există măsura. Are doar un scop de popularitate și aparențe. Atât și nimic mai mult", a explicat Dumitru Chisăliță, Președintele AEI.
Prețurile în comparație cu vecinii din regiune
La 31 iulie 2026, benzina costa în România 1,785 euro/litru, față de 1,540 euro în Bulgaria, 1,666 euro în Ungaria și 1,667 euro în Polonia. Motorina ajunsese la 1,984 euro/litru, fiind, de asemenea, cea mai scumpă din grupul regional.
Prețuri medii la pompa la 31 iulie 2026
Aceasta este fotografia de la pompă. Dar adevărata explicație apare când desfacem prețul.
Înainte de accize, TVA și celelalte taxe fiscale vizibile, benzina costa în România numai 0,890 euro/litru. Este mai ieftină decât în Ungaria, unde pretul este de 0,916 euro/litru, decât în Bulgaria, cu 0,920 euro/litru, și decât în Polonia, cu 0,934 euro/litru.
Structura estimată a prețului la Benzină în 31 iulie
Calculul pornește de la prețurile zilnice de mai sus, TVA-ul fiecărui stat și accizele raportate în ultimul buletin european.
Cu alte cuvinte, rafinarea, aprovizionarea, biocomponentul, transportul, depozitarea, distribuția și marjele comerciale conduceau în România la cel mai mic preț înainte de taxarea directă dintre țările comparate.
După aceea venea statul.
Statul transformă avantajul într-un dezavantaj
Peste cei 0,890 euro/litru se adăugau în România 0,895 euro taxe la vedere (accize si TVA), depășind chiar valoarea comercială a benzinei.
Din prețul final de 1,785 euro/litru, statul lua puțin mai mult decât întregul lanț care producea, importa, transporta pe mare, rafina, transporta în țară, depozita și vindea carburantul.
În Bulgaria, taxele însumau aproximativ 0,620 euro/litru. În Ungaria, 0,750 euro, iar în Polonia, 0,733 euro.
Față de Bulgaria, România pornea cu un avantaj: benzina fără taxele la vedere era mai ieftină cu aproximativ 3 eurocenți/litru. Dar fiscalitatea românească era mai mare cu circa 27,5 eurocenți. Avantajul comercial era șters, iar la pompă apărea un dezavantaj de 24,5 eurocenți/litru.
Pentru un rezervor de 50 de litri, românul plătea cu 12,25 euro mai mult decât bulgarul. Nu pentru că benzina românească era mai scumpă înainte de taxare. Dimpotrivă, era mai ieftină. Diferența era încasată aproape integral de stat.
La prețul de 9,36 lei/litru din România, benzina fără taxele la vedere valorează aproximativ 4,67 lei. Accizele și celelalte taxe fixe adăugau 3,07 lei, iar TVA încă 1,62 lei.
Rezultatul dintr-un litru de benzină, aproximativ 4,69 lei reprezentau taxele la vedere. La un plin de 50 de litri, românul plătea 468 de lei, dintre care aproximativ 234,5 lei ajung la stat.
Jumătate din rezervor era carburant. Cealaltă jumătate era fiscalitate.
Taxăm inclusiv taxele
Există și un mecanism fiscal despre care se vorbește prea puțin: TVA se aplică inclusiv peste acciză.
Statul introduce acciza în preț, apoi aplică TVA și asupra acesteia. Românul nu achită doar o taxă, ci plătește o taxă aplicată peste altă taxă.
De aceea, orice majorare a accizei produce două efecte:
- crește direct prețul carburantului;
- crește și suma încasată ulterior din TVA.
Cu cât acciza este mai mare, cu atât statul colectează mai mult TVA. Iar atunci când carburantul se scumpește, statul devine principalul beneficiar ai scumpirii.
Adevărul pe care consumatorul trebuie să-l vadă
"Ni se spune mereu că benzina și motorina sunt scumpe din cauza petrolului, a cotațiilor Platts, a războaielor, a cursului valutar sau a rafinăriilor. Toate acestea contează. Dar cifrele din 31 iulie arată că nu reprezintă întreaga explicație.
România avea cea mai ieftină benzină înainte de taxele fiscale vizibile și, simultan, cea mai scumpă benzină la pompă din regiunea analizată. Această contradicție nu poate fi pusă pe seama petrolului internațional, a rafinăriilor sau a comercianților. Este rezultatul unei decizii fiscale.
România nu are o problemă de competitivitate la benzină înainte de taxare. Statul ia cel mai ieftin produs din grupul analizat și îl transformă, prin accize și TVA, în cel mai scump. Românii nu plătesc mult pentru că benzina lor este scumpă. Plătesc mult pentru că benzina ieftină este taxată scump", a explicat Dumitru Chisăliță, presedintele AEI.
Ce face Guvernul interimar? Comandament de lucru cu firmele din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți
În timp ce experții critică politica fiscală aplicată carburanților, Ministerul Energiei afirmă că prioritatea imediată rămâne asigurarea aprovizionării constante a pieței interne.
”Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, și secretarul general al ministerului, Sorin Elisei, au avut astăzi un comandament de lucru cu reprezentanții companiilor din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți.
Aprovizionarea constantă cu combustibil a pieței interne a fost tema discuției de la Palatul Victoria.
A fost analizată situația în continuă dinamică și posibile soluții de intervenție, potrivit pârghiilor legale pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești.
Companiile au dat asigurări că au capacitatea de a acoperi cererile pentru perioada următoare și nu anticipează dificultăți majore sau discontinuități în asigurarea cantităților necesare pieței românești.
Sunt înregistrare anumite întârzieri în transportul pe cale ferată dinspre terminalul Oil Terminal către depozitele din țară, însă există soluții pentru eficientizarea transportului intern, în scopul asigurării aprovizionării cu carburanți la nivel național.
Guvernul, în strâns dialog cu companiile de profil, actionează pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești” anunță Guvernul, în urmă cu scurt timp.
La întâlnire au participat reprezentanți ai companiilor Petrom, Socar, MOL Romania, Lukoil, Oscar, Rompetrol.
CITEȘTE ȘI: Unitatea 2 a CNE Cernavodă nu se mai închide. Nuclearelectrica, decizie de ultimă oră
