Update: Trump avertizează că vor exista consecinţe militare importante dacă Iranul minează strâmtoarea Ormuz
Preşedintele american Donald Trump a avertizat marţi că vor exista consecinţe militare importante dacă Iranul decide să mineze strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal 20% din producţia mondială de petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL), transmite AFP.
"Dacă, din orice motiv, au fost amplasate mine şi acestea nu sunt îndepărtate imediat, consecinţele militare pentru Iran vor fi fără precedent", a avertizat preşedintele Statelor Unite într-un mesaj postat pe platforma sa Truth Social.
Gardienii Revoluţiei din Iran au afirmat că au atacat un petrolier în strâmtoarea Ormuz la sfârşitul săptămânii trecute, spunând că ruta este închisă traficului din cauza escaladării conflictului.
Update: Bilanţul atacurilor israeliene în Liban: 570 de morţi, 1.444 de răniţi şi 759.300 de persoane strămutate
Bilanţul deceselor înregistrate în opt zile de bombardamente israeliene împotriva Libanului a ajuns la 570, cel al răniţilor la 1.444 şi cel al persoanelor strămutate înregistrate de către autorităţi la 759.300, a informat marţi Unitatea pentru gestionarea riscurilor în dezastre din Liban, potrivit EFE.
Conform celui mai recent raport emis de acest departament, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 84 de noi decese şi 131 de răniţi în diferite zone din Liban, astfel încât bilanţul total al victimelor de la începutul conflictului, pe 2 martie, se situează la 570 de morţi şi 1.444 de răniţi.
În plus, intensa ofensivă aeriană israeliană a obligat 759.300 de persoane să îşi părăsească locuinţele, deşi această cifră reflectă doar numărul persoanelor care s-au înregistrat pe lângă autorităţile competente.
Update: Iranul o acuză pe Ursula von der Leyen de ipocrizie pentru „tăcerea” față de atacurile SUA și Israel
Ministerul de Externe iranian a acuzat-o marţi de ipocrizie pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru "tăcerea" acesteia faţă de atacurile aeriene efectuate de SUA şi Israel împotriva Iranului, relatează agenţia DPA.
Teheranul invocă atacul asupra unei școli din Minab
Reproşându-i şefei Comisiei Europene că "dă undă verde ocupaţiei, genocidului şi atrocităţilor, iar acum spală crima de agresiune americano-israeliană şi crimele de război împotriva iranienilor", Ministerul de Externe iranian o întreabă pe Ursula von der Leyen de ce nu a condamnat moartea celor 165 de fete ucise în oraşul Minab după ce şcoala lor a fost lovită pe 28 februarie, în prima a campaniei de bombardamente lansate de SUA şi Israel.
Pentagonul şi preşedintele american Donald Trump au spus că o anchetă privind atacul asupra şcolii de la Minab este în desfăşurare. Potrivit unei investigaţii a publicaţiei americane New York Times, şcoala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk.
"De ce nu spuneţi nimic când spitalele, siturile istorice, instalaţiile petroliere, sediul poliţiei diplomatice, bazele pompierilor şi cartierele rezidenţiale sunt ţintite fără scrupule?", o întreabă în continuare ministerul iranian pe preşedinta executivului comunitar, într-o postare pe reţeaua de socializare X.
"Tăcerea în faţa fărădelegii şi atrocităţii nu este altceva decât complicitate", se arată în acelaşi mesaj, ce survine după o reacţie a preşedintei Comisiei Europene faţă de războiul pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului, reacţie postată luni pe aceeaşi reţea de socializare.
Mesajul Ursulei von der Leyen despre viitorul Iranului
"Poporul iranian merită libertate, demnitate şi dreptul de a-şi decide propriul viitor. Chiar dacă ştim că acest lucru va fi plin de pericole şi instabilitate în timpul războiului şi ulterior", a scris Ursula von der Leyen în acea reacţie, ce pare a exprima o dorinţă a sa de schimbare a regimului de la Teheran şi înlocuire a acestuia cu unul pro-occidental, obiectiv urmărit de asemenea de preşedintele Trump şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu prin lansarea acestui război.
Potrivit Pentagonului, în primele zece zile de război au fost atacate peste 5.000 de ţinte în Iran. Sunt vizate cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari, iar Israelul a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică de asemenea o rafinărie şi patru rezervoare de petrol, provocând formarea unui nor chimic urmat de o ploaie toxică la Teheran.
Update: Erdogan și Zelenski discută despre pacea în Ucraina în plin război în Orientul Mijlociu
Războiul din Orientul Mijlociu "nu ar trebui să împiedice eforturile de pace în Ucraina", a afirmat marţi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP.
"Ar fi benefic ca negocierile să continue fără întârziere şi ca rănile Ucrainei să fie vindecate", a precizat şeful statului turc, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Ankara.
Turcia subliniază importanța securității în Marea Neagră
"Securitatea navigaţiei în Marea Neagră este de o importanţă capitală pentru Turcia. O încetare a focului care să protejeze infrastructura energetică şi portuară poate contribui la consolidarea încrederii între părţi, iar Turcia îşi va oferi sprijinul deplin în acest sens", a adăugat el.
Preşedintele (Erdogan) a afirmat că "Turcia este pregătită să găzduiască următoarea rundă de discuţii trilaterale. Salutăm această iniţiativă şi sperăm că va da roade", a declarat Volodimir Zelenski pe platforma X.
SUA au propus organizarea unei noi runde de negocieri între Kiev şi Moscova săptămâna viitoare, sub mediere americană, anunţase anterior preşedintele ucrainean, în cadrul unei conferinţe de presă online, indicând că aceste discuţii ar putea avea loc în Elveţia sau în Turcia.
Update: Israelul afirmă că numeroase camere de supraveghere au fost piratate de grupări iraniene
Direcţia israeliană pentru securitate cibernetică a anunţat marţi că a identificat "camere de supraveghere care au fost piratate în scopuri de spionaj" de către grupări iraniene, îndemnând publicul să fie extrem de vigilent, relatează AFP.
Zeci de atacuri detectate de la începutul războiului
De la începutul ofensivei lansate de Israel şi SUA împotriva Iranului, pe 28 februarie, "unitatea de apărare cibernetică a identificat zeci de atacuri cibernetice iraniene asupra camerelor de supraveghere în scopuri de spionaj", se arată într-o postare Cyber Israel pe reţeaua X.
"Unitatea lucrează pentru a alerta sute de proprietari de camere de supraveghere şi face apel la public să îşi schimbe parolele şi să îşi actualizeze software-ul pentru a preveni orice riscuri de securitate, atât naţionale, cât şi personale", se precizează în postarea publicată luni.
Problema atacurilor cibernetice dintre Iran şi Israel reapare periodic în atenţia publică.
Fostul premier Naftali Bennett, ținta unui atac informatic
În decembrie 2025, fostul premier israelian Naftali Bennett, posibilul succesor al lui Benjamin Netanyahu la viitoarele alegeri, a anunţat că a fost victima unui atac cibernetic care a vizat contul său de Telegram, după ce hackerii au susţinut că au obţinut acces la telefonul său.
Fişiere de corespondenţă, videoclipuri şi fotografii atribuite telefonului lui Bennett au fost publicate pe un site al hackerilor, denumit "Handala" (un personaj simbol al poporului palestinian) şi pe un cont X legat de acesta.
Hackeri având legătură cu Iranul şi-au intensificat atacurile în regiune de la începutul loviturilor împotriva acestei ţări, au declarat experţi pentru AFP.
Firma israeliană de securitate cibernetică Check Point a declarat într-un raport că a observat, începând cu 28 februarie, hackeri accesând camere de supraveghere conectate, utilizate pe scară largă, însă adesea slab securizate.
Aceste imagini au fost probabil folosite pentru a evalua pagubele cauzate de atacurile iraniene sau "pentru a aduna informaţiile necesare" despre "obiceiurile (persoanelor vizate) sau locurilor de atac", a declarat Gil Messing, şeful departamentului de informaţii cibernetice de la Check Point.
Update: Iranul lansează un nou atac cu rachete asupra Israelului și unor ținte americane
Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat marţi că au lansat o nouă salvă de rachete asupra Israelului, în special asupra oraşului Tel Aviv, şi asupra unor ţinte americane din Orientul Mijlociu, relatează AFP.
Rachete strategice din arsenalul iranian folosite în operațiune
Această operaţiune a fost efectuată cu unele dintre cele mai puternice rachete "strategice" din arsenalul iranian (Fateh, Emad şi Kheibar), a precizat armata ideologică a Republicii Islamice într-un comunicat în a unsprezecea zi a războiului, declanşat de un atac din partea Israelului şi a Statelor Unite.
La rândul lor, forţele armate convenţionale au susţinut că au vizat un centru militar şi o unitate de informaţii din Israel în timpul unei operaţiuni separate.
Într-un comunicat, armata a informat că a "atacat, folosind drone distructive, un centru militar din Haifa şi centrul de recepţie a informaţiilor pentru sateliţii spion".
Complexul militar vizat "joacă un rol cheie în producţia de arme şi are o importanţă strategică majoră pentru consolidarea capacităţilor de luptă ale inamicului", se adaugă în comunicatul citat de agenţia de presă Tasnim.
Update: Putin a vorbit la telefon cu Pezeshkian după ce luni a discutat cu Trump
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit marţi la telefon cu omologul său iranian, Masud Pezeshkian, după ce luni a discutat despre războiul din Iran cu preşedintele american Donald Trump, potrivit informaţiilor transmise de Kremlin, relatează EFE.
A doua convorbire Putin-Pezeshkian în cinci zile
Aceasta este a doua conversaţie telefonică dintre Putin şi Pezeshkian în ultimele cinci zile.
"Preşedintele rus şi-a reiterat poziţia fermă în favoarea unei dezescaladări rapide a conflictului şi a rezolvării acestuia pe cale politică", a precizat Kremlinul într-un comunicat.
La rândul său, preşedintele Masud Pezeshkian "a mulţumit Rusiei pentru sprijinul acordat, în special pentru ajutorul umanitar oferit Iranului".
Cu câteva ore înainte, Kremlinul a evitat să comenteze acuzaţiile conform cărora Rusia împărtăşeşte informaţii sensibile Iranului pentru ca Republica Islamică să se poată apăra împotriva atacurilor SUA şi ale Israelului.
"Nu avem nimic de spus", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, la conferinţa sa de presă telefonică zilnică, ca răspuns la întrebarea unui reporter.
Potrivit celor raportate mai întâi de The Washington Post şi apoi de CNN, Rusia ar furniza Iranului informaţii de spionaj privind locaţia forţelor şi activelor militare americane, inclusiv a navelor de război şi a avioanelor.
Moscova a menţionat de mai multe ori săptămâna trecută necesitatea încetării ostilităţilor în Orientul Mijlociu, subiectul principal al conversaţiei telefonice purtate luni de preşedinţii Rusiei şi SUA.
Discuțiile cu Trump au vizat soluții politice pentru conflict
Potrivit explicaţiilor consilierului preşedintelui rus, Iuri Uşakov, liderul de la Kremlinul i-a prezentat preşedintelui Trump "mai multe propuneri pentru o rezolvare politică rapidă a conflictului iranian".
Conversaţia, prima dintre cei doi lideri din 2026, a durat aproximativ o oră şi a fost "francă" şi "constructivă", potrivit lui Uşakov.
Luni, preşedintele Putin şi-a exprimat "sprijinul neclintit" faţă de Republica Islamică după numirea noului ayatollah, Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, care a fost asasinat.
Update: Spania îi răspunde lui Macron că nu va participa la nicio acţiune de sprijin a războiului din Iran
Spania nu va participa la nicio acţiune care implică un sprijin pentru războiul din Iran şi va lua parte numai la operaţiuni ce pot garanta pacea, a declarat marţi ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, relatează agenţia EFE.
Ministrul spaniol i-a răspuns astfel preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a anunţat lansarea unei misiuni internaţionale cu caracter "defensiv" pentru a "deschide progresiv" Strâmtoarea Ormuz.
Pentru această misiune, în care Macron a spus că doreşte să "atragă şi să mobilizeze" de asemenea alte ţări europene, Franţa va contribui cu opt fregate, două nave portelicopter şi un portavion, care, conform preşedintelui francez, vor fi desfăşurate în estul Mediteranei, totuşi departe de Strâmtoarea Ormuz.
Madrid: Nu există încă un plan concret
"Nu există nimic concret şi nicio formulare oficială a ideii lui Macron", a remarcat ministrul spaniol despre misiunea anunţată de preşedintele francez, care, tot conform declaraţiei lui Macron, ar urma să fie lansată abia după ce "faza cea mai critică a conflictului" se va fi încheiat, fără a fi clar ce înţelege preşedintele francez prin aceasta.
Ministrul spaniol de externe a reiterat poziţia guvernului de la Madrid de a nu participa la niciun tip de acţiune care implică sprijin pentru războiul pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului. "Guvernul spaniol participă numai la operaţiuni care pot asigura pacea şi securitatea Uniunii Europene. Aceştia sunt parametrii în care noi acţionăm", a subliniat Jose Manuel Albares.
El a mai declarat marţi că nu a avut niciun contact cu Administraţia preşedintelui american Donald Trump, după ce acesta din urmă a ameninţat Spania cu un embargo comercial în urma refuzului guvernului de la Madrid de a permite forţelor aeriene americane să utilizeze baze aeriene spaniole în operaţiunile militare împotriva Iranului, şi a apreciat că relaţiile bilaterale dintre Spania şi SUA continuă cu "normalitate deplină".
Şeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat marţi mai devreme că Pentagonul va examina o paletă de opţiuni dacă preşedintele Trump va da ordinul să fie escortate navele comerciale în Strâmtoarea Ormuz.
Cu o zi în urmă, preşedintele american a ameninţat Iranul că-l va lovi "încă şi mai puternic" dacă blochează în continuare această arteră navigabilă esenţială pentru comerţul energetic mondial.
Strâmtoarea Ormuz este însă de facto blocată ca urmare a războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului. Sute de nave, în special petroliere şi metaniere (care transportă gaze naturale lichefiate - GNL) sunt ancorate în Golful Persic în aşteptare.
Iranul spune că nu a închis strâmtoarea
Iranul a negat că ar fi închis Strâmtoarea Ormuz, iar ministrul său de externe, Abbas Araghci, a asigurat că nici nu intenţionează să o închidă, deşi nu a exclus această posibilitate dacă SUA şi Israelul continuă războiul. "Nu am închis-o. Navele şi petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, întrucât se tem că vor fi lovite de o tabără sau alta", a spus ministrul iranian într-un interviu acordat postului american NBC News.
Totuşi, Corpul Gărzilor Revoluţionare iraniene a ameninţat că va lovi în strâmtoare orice navă ce are legături cu SUA, cu Israelul şi cu ţările susţinătoare ale acestora. "Forţele armate iraniene (...) nu vor autoriza exportul niciunui litru de petrol din regiune către tabăra inamică şi partenerii acesteia, până la noi ordine", a indicat marţi purtătorul de cuvânt al Gărzilor Revoluţionare, Ali Mohammad Naini.
Strâmtoarea Ormuz este de facto închisă nu doar din cauza temerilor operatorilor navelor că acestea pot fi atacate, ci şi din cauza costurilor devenite prohibitive pentru poliţele de asigurare ale acestor nave aflate într-o zonă de război.
Update: Teheranul revine treptat la viață, în timp ce portretele noului lider suprem apar pe străzi
Străzile capitalei iraniene Teheran au început marţi să revină uşor la viaţă, cu mai multe magazine deschise şi mai mulţi oameni pe străzi, în ciuda bombardamentelor continue care au provocat o ploaie toxică după lovirea unor rezervoare de petrol, iar portrete ale noului lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, sunt tot mai vizibile, potrivit unui reportaj al agenţiei EFE.
Orașul a fost aproape pustiu după începutul războiului
Oraşul a fost practic pustiu de la începutul războiului pornit de SUA şi Israel pe 28 februarie, când bombardamentul iniţial lansat de Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. După moartea acestuia autorităţile au decretat 7 zile de suspendare a tuturor activităţilor şi 40 de zile de doliu naţional.
Odată reluate activităţile, unii locuitori ai Teheranului au ieşit pe străzile oraşului, care sunt însă departe de forfota lor obişnuită de dinainte de război.
Această revenire parţială la viaţă survine în ciuda faptului că seara trecută oraşul a fost supus celor mai lungi bombardamente de când a început războiul, cu explozii succesive după miezul nopţii care au durat cel puţin o jumătate de oră.
În zona Saadabad, în estul capitalei, erau oameni care aşteptau autobuze, iar băncile erau pline de clienţi care încercau să îşi efectueze tranzacţiile bancare, într-o ţară unde accesul la internetul global este în continuare oprit, iar internetul naţional funcţionează greoi.
Traficul rutier a crescut şi el, dar de asemenea este departe de cel care provoca obişnuitele ambuteiaje în acest oraş cu circa 10 milioane de locuitori. Nu se ştie câţi dintre aceştia au mai rămas în capitală, întrucât după lansarea bombardamentelor pe 28 februarie mulţi au părăsit Teheranul.
Magazinele și serviciile încep să se redeschidă
De atunci numai magazinele alimentare rămăseseră deschise, dar marţi s-au redeschis de asemenea frizerii, florării, magazine de îmbrăcăminte şi mobilă, printre altele.
Populaţia pare că se obişnuieşte cu exploziile provocate de atacurile aeriene. "Viaţa merge mai departe", spune o tânără care lucrează într-un restaurant, unde serveşte prânzul, chiar dacă este Ramadanul şi, teoretic, mâncatul este interzis până la apusul soarelui. "Vin să muncesc şi asta e, ce să fac ?", adaugă ea. "Ăsta este Orientul Mijlociu", intervine, pe un ton flegmatic, unul dintre colegii săi din restaurant.
Dar nu toată lumea manifestă acest calm aparent. De pildă, un locuitor al Teheranului afirmă că este îngrijorat să audă cum fiul său în vârstă de şapte ani îi spune că "vor ataca", sau că "vor lansa bombe şi rachete", când aude sunetul avioanelor care de obicei precede exploziile, şi se teme că băiatul ar putea rămâne cu o traumă după acest război.
Nor toxic și ploaie neagră după atacurile asupra depozitelor de petrol
Această revenire parţială la viaţă a Teheranului are loc în mijlocul unei ploi despre care autorităţile avertizează că ar putea fi în continuare toxică, după ce Israelul a lovit patru depozite de petrol în provinciile Teheran şi Alborz, atac care a condus la formarea unui nor chimic cu aspect apocaliptic.
Efectele acelui nor toxic şi ale ploii negre care au urmat sunt în continuare vizibile, cu maşini albe încă acoperite de cenuşă neagră şi bălţi de apă de culoarea cărbunelui.
O schimbare evidentă este şi apariţia pe străzi a portretelor lui Mojtaba Khamenei, fiul defunctului ayatollah ucis în prima zi a războiului, care a fost ales de Adunarea Experţilor să-i ia locul acestuia.
Cu o expresie severă, noul lider suprem priveşte din fotografie trecătorii ieşiţi pe străzi, în mijlocul incertitudinii asupra modului în care va conduce Republica Islamică.
Update: UE trimite ajutor umanitar de urgență în Liban după atacurile israeliene
Uniunea Europeană a anunţat marţi mobilizarea unui ajutor umanitar de urgenţă pentru Liban, în principal alimente şi materiale medicale, pentru a răspunde nevoilor umanitare create după atacurile israeliene asupra Beirutului şi a sudului Libanului, informează EFE.
"În contextul escaladării situaţiei din Orientul Mijlociu şi al evoluţiei situaţiei umanitare din Liban, UE a mobilizat ajutor umanitar de urgenţă constând în alimente şi truse medicale, materiale pentru adăpost, kituri de recreere şi kituri de îmbrăcăminte de iarnă pentru a răspunde nevoilor umanitare în creştere şi urgente din Liban", a informat Comisia Europeană într-un comunicat.
404 tone de alimente pentru peste 90.000 de persoane
Astfel, vor fi livrate 404 tone de asistenţă alimentară pentru peste 90.000 de persoane, în coordonare cu Programul Mondial Alimentar, care permite "o mobilizare mai rapidă" a rezervelor de alimente şi mese gătite în Orientul Mijlociu.
În plus, va fi activat aşa-numitul "pod aerian umanitar" al UE, care va transfera articole medicale şi nealimentare către UNICEF de la depozitul UE din Copenhaga, cu care se estimează că vor fi satisfăcute nevoile sanitare a peste 100.000 de persoane vulnerabile.
Armata Israelului a anunţat luni un nou val de atacuri împotriva infrastructurii grupului şiit Hezbollah din Beirut şi sudul Libanului, precum şi împotriva regiunii centrale a Iranului.
Executivul european a reamintit în comunicat că, de la începutul războiului, au fost strămutate peste 680.000 de persoane.
"Poporul libanez se poate baza pe Uniunea Europeană. Sute de mii de oameni au fost obligaţi să îşi părăsească casele, practic, peste noapte. Europa acţionează rapid pentru a ajuta. (...) Suntem pregătiţi să extindem sprijinul pentru cei mai vulnerabili în aceste momente dificile", a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.
Luni, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a atras atenţia că Libanul riscă să devină un alt front în războiul împotriva Iranului şi a cerut Hezbollah să înceteze atacurile asupra Israelului, iar Israelului să oprească operaţiunile pe teritoriul Libanului.
Update: Ameninţare directă din partea Teheranului la adresa preşedintelui american Donald Trump
Şeful Consiliului suprem de securitate naţională din Iran, Ali Larijani, l-a avertizat marţi pe preşedintele american Donald Trump. El l-a îndemnat să fie "atent să nu fie eliminat", respingând totodată "ameninţările deşarte" ale liderului de la Casa Albă la adresa regimului de la Teheran, în a 11-a zi de război, relatează France Presse.
"Unii mai puternici decât tine au încercat să elimine naţiunea iraniană şi nu au reuşit. Ai grijă să nu fii eliminat chiar tu!", i-a transmis Ali Larijani preşedintelui american într-un mesaj pe platforma X. "Iranul nu se teme de ameninţările tale deşarte", potrivit mesajului citat.
Donald Trump a ameninţat luni că va lovi "mult mai puternic" Iranul dacă Teheranul blochează transportul petrolului în regiune.
Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Ali Mohammad Naini, a declarat marţi dimineaţă că forţele iraniene vor bloca exporturile "de petrol din regiune spre tabăra inamică şi partenerii ei până la noi ordine".
Update: Israelul anunţă lansarea unui "nou val" de atacuri asupra Teheranului
Armata israeliană a anunţat marţi că a lansat o nouă serie de atacuri contra "obiectivelor regimului iranian" în Teheran, după ce a vizat peste noapte un complex subteran ce aparținea Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din capitala iraniană, notează AFP.
Armata "a început un val de atacuri împotriva ţintelor regimului terorist iranian din Teheran", a anunţat un comunicat.
De asemenea, forţele israeliene au declarat că au vizat peste noapte "un complex de cercetare şi dezvoltare de armament" folosit de IRGC, unde se efectuau "teste având legătură cu dezvoltarea şi producţia de rachete balistice".
Explozii puternice în Teheran
Explozii puternice s-au auzit marţi în capitala Iranului, a relatat un jurnalist aflat la faţa locului, în a 11-a zi a războiului dintre Statele Unite şi Israel împotriva Iranului.
Exploziile au fost auzite în centrul Teheranului, în timp ce presa iraniană a relatat despre explozii în mai multe cartiere ale capitalei.
Update: Israelul efectuează atacuri aeriene în sudul Libanului
Israelul a lansat mai multe raiduri aeriene în sudul Libanului, conform raportărilor armatei israeliene, mass-mediei de stat libaneze și unei echipe Al Jazeera.
Atacurile israeliene asupra Libanului au strămutat 100.000 de persoane într-o singură zi; totalul depășește 667.000, notează sursele citate.
Update: Preşedintele Consiliului UE atenționează că, deocamdată, singurul câştigător al războiului din Orientul Mijlociu este Rusia
Rusia a fost până acum singurul câştigător al războiului din Orientul Mijlociu, în condițiile în care preţurile energiei cresc vertiginos, iar atenţia acordată războiului rus contra Ucrainei s-a estompat, a declarat marţi preşedintele Consiliului UE, Antonio Costa, transmit Reuters şi AFP.
"Până acum, există un singur câştigător în acest război - Rusia", a conchis Costa într-un discurs adresat ambasadorilor UE la Bruxelles.
Rusia "câştigă noi resurse pentru a-şi finanţa războiul împotriva Ucrainei, pe măsură ce preţurile la energie cresc. Profită de deturnarea capacităţilor militare, care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Şi beneficiază de pe urma scăderii atenţiei faţă de frontul ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu preia centrul scenei", a mai spus Costa.
Update: Iranul susține că a atacat infrastructura energetică israeliană din Haifa
Armata Iranului susține, într-un comunicat, că a atacat cu drone infrastructura energetică israeliană din Haifa, vizând o rafinărie de petrol și rezervoare de combustibil israeliene, potrivit agenției de știri Tasnim
Update: Premierul Irakului transmite Statelor Unite că spațiul aerian irakian nu trebuie folosit împotriva vecinilor
Premierul Irakului, al-Sudani, i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Irak nu ar trebui folosit ca punct de lansare pentru atacuri în războiul din Orientul Mijlociu.
Sudani a evidențiat, într-un apel telefonic cu Rubio, „importanța asigurării că spațiul aerian, teritoriul și apele Irakul nu sunt utilizate pentru nicio acțiune militară îndreptată contra țărilor vecine sau a regiunii”, a transmis biroul de presă al premierului.
Sudani a respins „orice încercare de a atrage țara în conflictele în curs”, dar și „încălcările spațiului său aerian de către orice parte”.
Update: „Fără discuții sau negocieri cu SUA”, insistă Iranul
„Fără discuții sau negocieri cu SUA după o experiență amară: Ministrul de Externe al Iranului
Ministrul de Externe al Iranului, Araghchi, a spus pentru PBS News că discuțiile sau negocierile cu SUA nu mai sunt pe agenda lor, după o experiență catalogată ca fiind foarte amară, în timpul rundelor anterioare de negocieri nucleare.
„Ne-au promis că nu au nicio intenție să ne atace și că vor să rezolve pașnic problema nucleară a Iranului și să găsească o soluție prin negocieri,” a declarat Araghchi. „Totuși, au decis să ne atace. Nu cred că problema discuțiilor cu americanii… ar mai fi din nou pe masă”.
Update: Atacurile continuă asupra infrastructurii energetice din întreaga regiune a Golfului
În Emiratele Arabe Unite, sistemele de apărare aeriană se confruntă cu mai multe rachete și drone care vin dinspre Iran.
Șase drone au fost interceptate în Kuweit. În Bahrain, o femeie a fost ucisă când un proiectil a lovit o clădire de locuințe.
Atacurile vizează în mod special infrastructura energetică.
Câmpul petrolier Bapco din Bahraind a fost atacat cu drone, declarându-se forță majoră, pentru că nu poate să-și îndeplinească obligațiile contractuale.
În Arabia Saudită a fost atacat câmpul petrolier din Shaybah.
Update: Armata saudită interceptează o altă dronă
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Arabia Saudită a afirmat că armata țării a interceptat și distrus o dronă la est de guvernoratul al-Kharj.
Incidentul apare la câteva ore după interceptarea a două drone care se îndreptau spre estul țării și după interceptarea anterioară a încă două drone în apropierea guvernoratului al-Kharj.”
Update: O dronă s-a prăbușit în orașul Az Zulfi din Arabia Saudită
Agenția de Apărare Civilă a Arabiei Saudite a transmis că o dronă a căzut într-o zonă rezidențială din orașul Az Zulfi, în provincia Riyadh, și a provocat pagube materiale limitate, însă fără răniți.
Update: Gardienii Revoluţiei afirmă că ei "vor decide când se va termina războiul"
Gardienii Revoluţiei din Iran au transmis că "ei vor decide când se va termina războiul", ca răspuns la declaraţia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia războiul împotriva Iranului se va "încheia în curând", notează AFP.
"Noi vom decide când se va termina războiul", a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor într-un comunicat difuzat de mai multe media iraniene.
"Ecuaţia şi statutul viitor al regiunii se află acum în mâinile forţelor noastre armate. Forţele americane nu vor pune capăt războiului", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Update: Consulatul Emiratelor Arabe Unite în Kurdistanul irakian atacat cu o dronă
Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat marţi dimineaţă că consulatul lor general din Kurdistanul irakian a fost ţinta unui atac cu drone, relatează AFP.
Atacul "constituie o escaladare periculoasă şi o ameninţare la adresa securităţii şi stabilităţii regionale", a transmis Ministerul de Externe al EAU într-un comunicat.
Au fost raportate pagube materiale, însă nu s-au înregistrat victime, potrivit aceleiaşi surse.
"Vizarea misiunilor şi a sediilor diplomatice reprezintă o încălcare flagrantă a tuturor regulilor şi legilor internaţionale", a precizat Ministerul de Externe.
Ministerul nu a anunțat locul de lansare al dronei şi a solicitat autorităţilor locale să "ancheteze asupra circumstanţelor acestui atac pentru a-i identifica pe cei responsabili".