Duminică au loc alegeri în Bolivia, sondajele arătând că Mișcarea pentru Socialism (MAS), la guvernare din 2005, nu va reuși să-și trimită un reprezentant în turul al doilea, programat în octombrie. Evo Morales, președintele MAS, a fost ales în 2005 ca primul președinte indigen al Boliviei, o națiune mult timp dominată de o elită bogată și albă.
În timpul celor trei mandate ale sale, MAS a reușit reducerea sărăciei și investiții masive în infrastructură, educație și sănătate. Dar, încercarea de a obține al patrulea mandat, în 2019, a declanșat proteste în masă, reprimate cu sute de victime, acuzații de fraudă electorală și o criză soluționată de Justiție, care l-a oprit pe Morales să mai candideze.
În 2020, ministrul de Finanțe din guvernul Morales a câștigat președinția, dar între cei doi au apărut divergențe, MAS fiind divizat între loialiștii fostului președinte și susținătorii celui în funcție. Morales a fost acuzat de trafic de carne vie, sex cu o minoră și fraude, refugiindu-se în străinătate și apoi în regiunea sa natală, Chapare, unde autoritatea guvernului central e prea slabă pentru a fi arestat. Morales a negat toate acuzațiile, considerate o metodă de intimidare politică.
În cursa care începe duminică, doi politicieni de dreapta - un om de afaceri , Samuel Doria Medina, și un fost președinte conservator, Jorge 'Tuto' Quiroga - conduc sondajele, aceasta fiind prima confruntare electorală, din 2002 încoace, când Evo Morales sau un intermediar al lui Morales nu va fi pe buletinul de vot.