Preşedintele Nicuşor Dan a găzduit miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului Bucureşti 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA şi Ucrainei. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea s-a desfășurat sub imperativul contribuţiei sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al aliaţilor de pe Flancul Estic şi Nordic de a contribui şi mai mult la securitatea transatlantică.
România găzduieşte Summitul B9 pentru a patra oară, după ediţia inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 şi cea din 2022, consolidându-şi astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic.
După reuniunea liderilor la Summitul B9, președintele României, Nicușor Dan, susține o conferință de presă comună alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, prezentând principalele concluzii și temele discutate în cadrul summitului.
Declarațiile Președintelui Nicuşor Dan după B9:
„Am încheiat summitul B9. A fost o discuție substanțială. Mulțumesc, Karol, pentru coprezidarea acestei reuniuni. Am avut o participare amplă la București, cu 16 delegații. Vreau să salut prezența lui Mark Rutte la București, secretarul general al NATO. De asemenea, vreau să salut prezența delegației americane, pe subsecretarul de stat Thomas DiNanno. Vreau să salut prezența delegațiilor nordice, așa cum au făcut-o și la Vilnius. Statele din formatul B9 și cele din zona nordică au preocupări comune, au o amenințare comună, Rusia, și de aceea este logic ca pozițiile noastre să fie armonizate în întâlniri precum cea de azi. A apărut în discuție ideea ca această compatibilitate să devină mai formală, într-un format mai extins decât acesta. În urma summitului, părțile au emis o declarație pe care o cunoașteți.
În declarație este scris explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre. În declarație se vorbește despre Ucraina, evident, și despre sprijinul pe care țările noastre continuă să îl ofere Ucrainei atât în faza curentă, cât și despre garanțiile de securitate în faza următoare. Așa cum am spus de mai multe ori în zilele acestea, în mod tradițional summitul B9 este o pregătire pentru summitul NATO, care anul acesta are loc la Ankara. Tema summitului B9 de aici a fost că oferim mai mult pentru securitatea transatlantică, deoarece, pentru securitatea Europei și pentru funcționarea NATO, relația transatlantică este extrem de importantă. În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost: respectarea angajamentelor suplimentare privind cheltuielile militare, transformarea acestor bani în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și, bineînțeles, echilibrarea în interiorul alianței a contribuțiilor între țările europene și Statele Unite.
Sintagma „NATO 3.0”, pe care ați văzut-o în declarație, comprimă cumva această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea de azi. Am trecut în revistă unde ne aflăm cu respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat la Haga, la summitul NATO de anul trecut, și progresăm. Suntem cu toții serioși și ne ținem de cuvânt. Asta face bine Alianței. Din partea României, după cum știți, anul acesta am alocat cheltuieli militare de 2,5% din PIB și, foarte important, pentru că a fost în discuție în reuniunea de azi, 40% din acești 2,5% se duc pe echipamente noi. Am vorbit, dincolo de chestiunile generale ale Alianței, din partea noastră, despre Republica Moldova. Moldova este un stat pe flancul estic, amenințat într-un proces de război hibrid de Rusia. Este important pentru Moldova, pentru noi, pentru Ucraina, pentru Alianță, să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni. Bineînțeles, există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu domnul secretar general. După cum știți, există în interiorul NATO proiectul „Santinela Estului”, care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați.
Încă o dată, mulțumesc tuturor delegațiilor care sunt astăzi la București. A fost o reuniune constructivă, deschisă, și mă bucur că, la finalul ei, pozițiile noastre sunt foarte asemănătoare. Am încredere că summitul NATO de la Ankara va fi un succes și, așa cum i-am spus la final domnului secretar general, dacă până atunci putem face orice, suntem la dispoziția dumneavoastră.
Noi luăm foarte în serios NATO și articolul 5. Când ne gândim la o amenințare în legătură cu una dintre țările noastre, nu o vedem individual, în raport cu acea țară, ci o vedem în legătură cu această zonă a Europei. Interesul nostru comun este ca prezența militară americană în Europa să fie semnificativă. Aceasta este chestiunea cea mai importantă. Bineînțeles, la nivel individual, cea mai mare parte dintre ele își doresc o prezență americană individuală, dar nu veți vedea între aliații europeni negocieri sau discuții neprincipiale despre cum să împărțim trupele americane pe continentul european".
După declarațiile susținute, au urmat întrebările jurnaliștilor
Întrebare: „În declarația finală a Summitului, se vorbește despre hotărârea de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Puteți să explicați, concret, ce înseamnă acest lucru din punct de vedere al relației transatlantice? Este o recunoaștere a faptului că SUA nu se vor mai implica pentru securitatea Europei? Și cum poate rămâne NATO mai puternic în aceste condiții, mai ales că există state care sunt încă departe de acel 5% din PIB, asumat la Haga?”
Nicușor Dan: "NATO s-a înființat în timpul Războiului Rece, când Rusia era o amenințare pentru continentul european. După anii ’90 părea că Rusia nu mai reprezintă această amenințare, iar NATO a încercat atunci să se redefinească. Acum, pe de o parte, ne-am întors la această amenințare, iar NATO revine la statutul unei alianțe defensive în ceea ce privește teritoriul său, iar pe de altă parte, în NATO se pune foarte direct și în mod partenerial problema unei echități a contribuțiilor.
Faptul că SUA și Europa contribuie în mod echitabil nu înseamnă că Europa apără Europa, iar Statele Unite apără Statele Unite. NATO funcționează pe baza unor protocoale de apărare construite în ani de zile, cu scenarii pentru diferite tipuri de amenințări, iar aceste lucruri nu se pot schimba de pe o zi pe alta.
NATO 3.0 înseamnă, pur și simplu, că, pe aceleași protocoale pe care, evident, le actualizăm, contribuția aliaților este proporțională. Europenii au înțeles acest lucru. Este un progres vizibil de la Haga până acum. Acest proces va continua, deci noi suntem deja în NATO 3.0. Obligația de 3,5 + 1,5 este până în 2035, iar noi suntem pe această traiectorie.”
Întrebare: "Conceptul „NATO 3.0” este steaua în ascensiune a zilei, în timp ce președintele american Donald Trump, la plecarea spre China, a spus încă o dată că SUA nu mai au nevoie de NATO. Declarația Summitului B9 este primul document oficial asumat la nivel înalt care susține conceptul 3.0, perceput drept o diminuare a rolului convențional militar al SUA în Europa și o creștere a rolului Europei. Doresc să vă întreb dacă acest lucru va fi consemnat în declarația finală a summitului NATO de la Ankara și ce formă ar putea căpăta scăderea implicării americane în NATO și creșterea implicării europene în Alianță?"
Nicușor Dan: „Suntem într-un proces de reechilibrare între contribuțiile de securitate ale fiecăruia dintre parteneri. În orice proces există mici instabilități de parcurs, dar acestea nu înseamnă o afectare a procesului pe termen lung. NATO 3.0 înseamnă respectarea angajamentelor financiare, transformarea banilor în capabilități și, încă ceva ce am uitat să spun la început, posibilitatea de a crea aceste capabilități în timp real. În Europa, în Canada și în celelalte state, dacă ai banii și nu ai capabilitățile să răspunzi acestor nevoi, nu faci decât să crești prețul pentru aceleași capabilități. Va fi mai puternic pentru că va avea mai multe capabilități.”