Care a fost, de fapt, critica președintelui
„Știu că mare parte din opinia publică, inclusiv televiziunile care nu îl apreciază pentru activitatea sa pe domnul președinte, l-au lăudat pentru că a contestat această lege. În fapt, legea asta, care modifică cele două acte normative, respectiv OUG nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018, vine și impune niște sancțiuni mai dure pentru promovarea acestei ideologii legionare, fasciste, rasiste sau xenofobe. În fapt, sigur că societatea a criticat acest lucru, dar domnul președinte, când a trimis la CCR pentru neconstituționalitatea legii, nu a invocat aceste sancțiuni mai dure, ci o lipsă de claritate a legii”, a precizat avocatul.
Potrivit avocatului Bărbuceanu, în instanțele de judecată s-a dovedit că termenii folosiți de aceste acte normative și chiar de noua lege sunt „oarecum ambigui”, ceea ce le-a permis multor inculpați să invoce lipsa de claritate și să obțină achitări. „Și atunci, sigur că este în interesul sistemului ca aceste persoane care sunt trimise în judecată să nu se mai poată apăra recurgând la această lipsă de claritate a normei penale, pentru că ea trebuie să fie fermă și clară. Președintele a invocat aceste excepții de neconstituționalitate, urmând ca această Curte Constituțională să se pronunțe asupra lor, să le admită eventual, și apoi Parlamentul să vină cu precizări foarte clare, astfel încât atunci când avem o încadrare pe aceste texte de lege să nu mai putem formula apărări din privința lipsei de claritate a ceea ce înseamnă legionar, fascist, materiale fasciste, legionare, rasiste, xenofobe, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea acestor organizații și așa mai departe”, a punctat avocatul.
În esență, adaugă acesta, „nu vine să apere persoanele care ar putea săvârși asemenea fapte care sunt de mare interpretare (ceea ce contravine dreptului penal), ci vine să impună aceste clarități, tocmai pentru că atunci când avem persoane trimise în judecată, repet, să nu se mai poată apăra pe aceste chestiuni care sunt reținute chiar și de Constituție, fiind evocate în art. 1, art. 20, art. 30, în tratate CEDO și așa mai departe. Toate acestea ne vorbesc despre claritatea și predictibilitatea legii”.
Din această perspectivă, avocatul consideră că laudele adresate președintelui sunt nejustificate: „Deci, cu alte cuvinte, a fost lăudat degeaba domnul președinte vizavi de această atitudine, pentru că, de asemenea, nu a criticat aceste pedepse mai dure care ar fi impuse persoanelor ce săvârșesc asemenea fapte, ci a cerut CCR să impună o sancționare mai dură prin lege, dar și criterii de individualizare a acestor fapte mai clare, astfel încât, repet, inculpații sau avocații să nu mai poată pune în discuție această lipsă de claritate”.
De ce e nevoie de definiții clare pentru termeni precum legionar și fascist
Dincolo de principiile teoretice, Bărbuceanu a subliniat că experiența practică a instanțelor a demonstrat vulnerabilitatea normelor penale actuale. „Avem acest sistem din practică, deși nu sunt infracțiuni foarte des întâlnite, dar atunci când au fost în faza de judecată, în căile de atac, s-a pus în discuție lipsa de claritate a legii. Sigur, aici o să mă întrebați dacă îl vizează și pe domnul Georgescu - nu o să îl vizeze, pentru că discutăm de legea de la momentul când a fost săvârșită fapta”, spune acesta.
Întrebat care sunt cele mai puternice argumente pe care Curtea Constituțională le-ar putea lua în calcul atunci când analizează sesizarea privind lipsa de claritate și previzibilitate, avocatul a indicat explicit fundamentele juridice: „Articolele pe care le-am invocat anterior din Constituție și mai sunt și câteva tratate CEDO cu privire la necesitatea ca legea penală să fie extrem de clară. Și atunci, Curtea va impune legiuitorului, adică Parlamentului, să precizeze exact ce înseamnă legionar, ce înseamnă fascist, ce înseamnă promovarea acestui cult fascist, legionar, rasist, xenofob. Adică o definiție foarte clară în lege”.
Din punct de vedere penal, Bărbuceanu apreciază că această clarificare legislativă este nu doar binevenită, ci esențială pentru respectarea dreptului la apărare și a principiului fundamental in dubio pro reo: „Din perspectivă penală, sesizarea este binevenită. Dar intenția este foarte clară ca, pe viitor, persoane care săvârșesc asemenea fapte să nu se mai poată prevala de neclaritatea din lege. Pentru că orice dubiu care planează asupra inculpatului cu privire la tipicitatea legii penale este în favoarea sa”.
Avocatul Bogdan Bărbuceanu a mai subliniat că a întâlnit astfel de spețe în practică, în care instanțele au admis apărări bazate pe lipsa de claritate a normei și pe lipsa unor definiții legale clare: „Ce înseamnă legionar, ce înseamnă fascist, ce înseamnă xenofob, rasist și așa mai departe? Adică de unde începem să apreciem că este infracțiune sau nu? Aici, repet, opinia publică a apreciat că domnul Nicușor Dan nu vrea pedepse atât de mari așa cum sunt impuse prin noua reglementare. El, din contră, n-a criticat aceste aspecte, ci a criticat modul cum ele sunt tratate în lege, tocmai ca pe viitor persoanele care sunt judecate să fie încadrate și să nu mai comporte discuții cu privire la tipicitatea faptelor”.
Pe planul tehnicii legislative, avocatul a arătat că este nevoie de definirea explicită a noțiunilor pentru a nu lăsa judecătorului o marjă arbitrară de interpretare. „Sigur, aici trebuie să avem definiții clare cu privire la toate aceste noțiuni care sunt criticate și de Administrația Prezidențială dacă vrem să avem răspunderi corecte, pentru că nu putem avea o apreciere largă, extinsă a judecătorului, în afara cadrului legal. Și atunci legea trebuie să cuprindă definiții a ceea ce înseamnă noțiunea de fascist, de legionar, ce înseamnă rasist, xenofob, ce înseamnă acest cult al persoanelor care au făcut parte din asemenea organizații fasciste, legionare sau care au săvârșit fapte contra umanității. Pentru că altfel lăsăm judecătorului o apreciere mult prea mare vizavi de încadrarea acestor fapte”, explică acesta.
În final, avocatul a admis că statul are deja instrumente pentru combaterea fenomenului extremist, dar a insistat din nou asupra nevoii de claritate: „Statul dispune de mecanisme pentru a combate fenomenul extremist, sigur că da, dar e nevoie și de această claritate a legii. Există practica judiciară (că ea nu este unitară, e o altă discuție), există un cadru legislativ, există mijloace de combatere și de sancționare, dar, sigur, ne dorim cu toții ca, din perspectivă penală, lucrurile să fie foarte clare”.