Motivul principal îl constituie articolul II al actului normativ, care introduce o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale.
Șeful statului avertizează că această măsură nu doar că intră în contradicție cu principiile de echitate fiscală, dar și subminează angajamentele internaționale asumate de România, în special cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. În plus, ea contravine direcției generale a politicilor fiscale adoptate recent, care vizau reducerea deficitului bugetar și eliminarea unor facilități considerate nejustificate.
„Apreciem că o astfel de exceptare temporară de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care realizează venituri din tranzacțiile cu criptomonede este lipsită de oportunitate și contravine politicilor fiscale asumate de Guvern în contextul actual”, se arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.
Președintele subliniază că derogarea în favoarea investitorilor în monede virtuale ar „afecta negativ efortul colectiv de consolidare fiscală, ar crea un precedent periculos de tratament preferențial, ar slăbi încrederea în coerența politicilor fiscale ale statului român și ar transmite un semnal neclar către contribuabili și piețele financiare”.
Problema este cu atât mai sensibilă cu cât măsura a fost introdusă direct în Camera Deputaților, cameră decizională, fără o evaluare a impactului bugetar, deși Constituția impune o astfel de analiză.
Conform legislației actuale, câștigurile din tranzacțiile cu monede virtuale sunt impozitate cu 10%, cu excepția celor sub 200 de lei per tranzacție, dacă totalul anual nu depășește 600 de lei. Totuși, printr-un alt proiect adoptat recent, Guvernul și-a asumat creșterea impozitului la 16%. În acest context, eliminarea temporară a taxării pentru criptomonede ar intra în coliziune directă cu aceste noi prevederi, generând incoerență legislativă.
De asemenea, președintele atrage atenția că măsura nu are un fundament economic solid. Argumentul susținătorilor, potrivit căruia scutirea ar aduce „transparență” și ar stimula circulația banilor în economie, este considerat nerealist. „În absența unei impozitări adecvate, se creează riscul amplificării tranzacțiilor speculative, cu scopul evitării plății unor impozite”, arată documentul.
Nicușor Dan avertizează că, în loc să consolideze piața de capital sau să încurajeze investițiile productive, măsura riscă să deturneze resurse către un sector volatil și expus unor riscuri majore, cu posibile efecte destabilizatoare asupra economiei naționale.
În plus, decizia Parlamentului ar putea contrazice tocmai direcția recentă a politicilor guvernamentale, care, prin asumarea răspunderii, au vizat creșterea colectării bugetare și eliminarea excepțiilor fiscale. „Astfel de derogări riscă să creeze un precedent nociv, favorizând anumite sectoare sau interese în detrimentul echității și transparenței fiscale”, se mai precizează în cerere.