La Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan și-a trasat o luptă: cu evaziunea fiscală pe care o transformă într-o problemă națională, în contextul deficitului bugetar ridicat.
”Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și e nevoie ca instituțiile, inclusiv Serviciile, să se preocupe de problema asta și e o discuție dacă e sau nu e nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare” a declarat președintele Nicușor Dan, astăzi.
Și după summitul de la Vilnius a vorbit despre acest aspect, al necesității unei mai mari implicări pentru combaterea evaziunii fiscale: ”În privinţa marii evaziuni fiscale, am avut chiar aseară o discuţie cu domnul prim-ministru interimar, domnul Predoiu, şi a spus că verifică dacă trebuie în Strategia Naţională de Apărare să aducem o modificare astfel încât să concentrăm mai multe forţe ale statului pe combaterea acestui fenomen”.
Implicarea Serviciilor în anchete amintește însă, în România, de protocoalele secrete dintre SRI și organele de anchetă.
La finalul anului 2017, erau în vigoare 65 de protocoale secrete cu SRI. Președinția anunța, în 2018, că niciunul nu a venit la inițiativa CSAT, ci a SRI sau a altor instituții. Însă, în 2017, SRI-ul condus de Eduard Hellvig menționa că relaţionarea SRI cu alte autorităţi s-a făcut în baza unei decizii luate în CSAT. Hellvig, ca șef al SRI, a fost cel care a denunțat toate protocoalele secrete.
Poate cel mai controversat protocol de colaborare, cel dintre SRI și PÎCCJ, a fost stabilit de o Hotărâre CSAT, 17 din 2005, când fostul președinte Traian Băsescu a decis să includă corupția în lista infracțiunilor care amenință siguranța națională. După ce a plecat de la SRI, Florin Coldea spunea că ”În 2005, prin hotarare CSAT, fenomenul coruptiei a fost inclus in seria amenințărilor la securitatea națională. Totodată, începand cu 2005-2006, corupția a fost inclusă în fiecare an printre prioritati în Planul National de Priorități Informative, document aprobat de CSAT”.