Negocierile Ucraina-Rusia par să fi ajuns din nou la un punct mort, iar la Kiev se discută scenarii pentru un conflict de durată. Semnalele venite din cercul restrâns al președintelui ucrainean indică o schimbare de ton. Ideea unei soluții rapide se estompează, iar planurile de rezistență pe termen lung revin pe masă.
Negocierile Ucraina-Rusia, într-un nou impas: discuții tensionate la Kiev
Informațiile au fost relatate de un corespondent pentru Europa al The Wall Street Journal, citând surse din anturajul președintelui. Jurnalistul susține că este în contact direct cu trei dintre consilierii menționați.
Potrivit acelorași surse, declarațiile ar fi fost făcute joia trecută, înainte de deplasarea la München pentru Conferința Internațională de Securitate. Ar fi fost cerute pregătiri pentru un „război prelungit”, deși chiar consilierii nu ar fi înțeles clar ce a declanșat această schimbare de abordare.
Reacții de la Kiev: dezmințiri și nuanțe
Dmitro Litvin, consilier al președintelui, a respins vineri informațiile drept „false”. El a afirmat că nu a existat „niciun ordin” pentru un plan de acest tip și că nu a fost formulată o evaluare negativă a negocierilor. În paralel, președintele ucrainean a transmis într-un interviu acordat The Atlantic că ar prefera continuarea luptei în locul acceptării unei „înțelegeri proaste”.
Poziția Kievului rămâne condiționată de retrageri reciproce în Donbas. Președintele este dispus să accepte retragerea trupelor ucrainene din regiune doar dacă forțele ruse fac același lucru. Kremlinul cere, însă, o retragere unilaterală și refuză să discute garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv prin desfășurarea de trupe străine.
Surse apropiate discuțiilor au declarat pentru The Telegraph că părțile au convenit să evite evaluări negative publice ale negocierilor. Acest acord de comunicare ar explica, spun ele, reacția de respingere venită de la Kiev.
Războiul ar putea continua cel puțin încă un an, poate chiar trei
Întâlnirile recente s-au încheiat fără vreun pas înainte pe tema teritorială, punctul cel mai sensibil al discuțiilor. În capitalele europene, scepticismul crește. Evaluările neoficiale indică faptul că războiul ar putea continua cel puțin încă un an, poate chiar trei.
Potrivit informațiilor apărute în The Wall Street Journal, interesul lui Donald Trump pentru obținerea unui acord de pace ar fi în scădere, după ce promisiunea unei înțelegeri rapide nu s-a concretizat, nici măcar într-un interval mai lung.
Oficiali europeni din serviciile de informații consideră că, inclusiv în scenariul în care Ucraina ar accepta cedarea întregului Donbas, acest lucru nu l-ar opri pe Vladimir Putin. În opinia lor, războiul a devenit „punctul central” al regimului de la Moscova și nucleul agendei sale interne.
Un reprezentant al unui serviciu de informații a declarat pentru Reuters că obiectivul Kremlinului nu s-a schimbat: înlăturarea lui Zelenski și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră” între Rusia și Occident. În realitate, susține sursa, Moscova urmărește o Ucraină dependentă, fără autonomie reală de decizie.
Trump își pierde răbdarea, iar blocajul de la Geneva pare inevitabil
Șefii a cinci agenții europene de informații au spus pentru Reuters, citați de The Moscow Times, că Rusia nu dă semne că ar dori o pace rapidă. Ei sunt pesimiști în privința șanselor unui acord în acest an și cred că nici predarea zonelor neocupate din Donbas nu ar schimba fundamental poziția Kremlinului.
În ciuda declarațiilor repetate ale lui Donald Trump potrivit cărora Putin „dorește o înțelegere”, un șef de agenție de informații susține contrariul: „Rusia nu dorește un acord de pace”. Strategia rămâne aceeași.
Un alt oficial din domeniul informațiilor apreciază că o eventuală cedare completă a Donbasului ar satisface cererile teritoriale ale Moscovei, dar nu și ținta strategică. De aceea, directorul unei a treia agenții respinge ideea că un asemenea compromis ar duce rapid la pace: ar fi, cel mult, „începutul unor negocieri reale”, urmate de noi solicitări din partea Rusiei.
Cea mai recentă rundă de discuții, desfășurată miercuri la Geneva, s-a încheiat fără rezultate clare. Kremlinul l-a trimis pe Vladimir Medinski, considerat de partea ucraineană și de experți drept un ideolog fără apetit real pentru compromis. Runda anterioară, la Abu Dhabi, unde au participat și reprezentanți militari, a fost percepută drept ceva mai pragmatică.
Publicația The New York Times notează că la Geneva au fost discutate și variante privind o zonă demilitarizată în partea de Donbas revendicată de Kremlin, dar pe care Ucraina refuză să o cedeze.
Două canale de negociere și cifre controversate
Doi oficiali europeni din domeniul informațiilor afirmă că Rusia negociază pe două piste diferite: una legată strict de operațiunile militare cu Ucraina, cealaltă axată pe acorduri bilaterale cu Statele Unite, inclusiv posibila ridicare a sancțiunilor.
Zelenski a declarat că serviciile sale de informații au identificat discuții între negociatori americani și ruși privind proiecte de cooperare în valoare de până la 12 trilioane de dolari, cifră avansată de trimisul special al Kremlinului, Kirill Dmitriev. Suma este de aproximativ șase ori mai mare decât PIB-ul Rusiei, ceea ce o face nerealistă.
Final deschis, conflict prelungit
Tabloul general rămâne sumbru. Negocierile Ucraina-Rusia sunt într-un nou impas și fără semne de detensionare rapidă. La Kiev, în spatele ușilor închise, se vorbește tot mai des despre planuri de rezistență pe termen lung, iar în capitalele europene, evaluarea este aceeași. Practic, aliații văd că războiul nu se apropie de final, iar pregătirile pentru un conflict care se întinde pe ani nu mai sunt doar un scenariu de lucru, ci o posibilitate concretă.