Deși este o țară mică, de aproximativ patru milioane de locuitori, alegerile parlamentare din această duminică atrag atenția comunității internaționale, în special a Uniunii Europene și a României, pentru că rezultatul lor poate înclina balanța între consolidarea parcursului european sau revenirea sub influența Moscovei.
O miză istorică
Moldova se află într-un moment-cheie al istoriei sale. Din 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, statul a devenit oficial candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Guvernul susținut de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și președinta Maia Sandu a reușit să obțină deschiderea negocierilor de aderare, o performanță care părea imposibilă acum un deceniu. Totuși, acest parcurs a fost însoțit de dificultăți majore: crize energetice, inflație, campanii agresive de dezinformare, proteste orchestrate de partidele pro-ruse și tentative de destabilizare politică.
Alegerile se desfășoară pe baza sistemului proporțional, ceea ce înseamnă că cetățenii votează liste de partid, nu candidați uninominali. Parlamentul are 101 deputați, iar pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru independenți. Scrutinul va fi declarat valid doar dacă la urne participă cel puțin o treime dintre alegători.
Un element important îl constituie diaspora. În total, sunt deschise 301 secții de vot în afara țării, un număr record, iar pentru prima dată, cetățenii din zece state pot vota și prin corespondență. România, unde locuiesc sute de mii de moldoveni, joacă un rol crucial: aici au fost organizate 23 de secții, cu șapte mai multe decât în 2021.
Actorii principali
- Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)
Formațiunea de guvernământ, condusă de Igor Grosu și asociată direct cu președinta Maia Sandu, mizează pe mesajul pro-european și pe necesitatea continuării reformelor. PAS insistă că doar o majoritate parlamentară solidă va putea garanta avansarea rapidă pe calea integrării europene.
- Blocul Electoral Patriotic (Igor Dodon)
Reprezintă principala forță pro-rusă din această competiție. Condus de fostul președinte Igor Dodon, blocul promite „neutralitate”, prețuri mai mici la energie și relații strânse cu Moscova. Deși evită să critice deschis agresiunea Rusiei în Ucraina, liderii săi transmit mesaje care rezonează cu electoratul nostalgic după perioada sovietică.
- Blocul Alternativa (Ion Ceban)
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, încearcă să se prezinte drept un politician pragmatic, care evită polarizarea extremă. Blocul său atrage voturi în special din mediul urban și din partea celor care se declară dezamăgiți atât de guvern, cât și de opoziția tradițional pro-rusă.
- Partidul Nostru (Renato Usatîi)
Deși mai puțin influent decât în trecut, Usatîi rămâne o voce populistă cu o bază electorală semnificativă în nordul țării. Retorica sa anti-sistem poate atrage voturi de protest, mai ales într-un context economic dificil.
- Alte formațiuni
Pe lângă acestea, alte partide încearcă să treacă pragul electoral, dar șansele lor sunt reduse. Printre ele, AUR, care și-a anunțat între timp retragerea, și Partidul „Inima Moldovei”, exclus recent din cursă de Comisia Electorală Centrală pe motiv de finanțări ilegale.
O campanie tensionată
Campania electorală, desfășurată între 29 august și 26 septembrie, a fost una dintre cele mai tensionate din ultimii ani. PAS a insistat pe mesajul „viitorului european”, în timp ce Blocul Patriotic a încercat să capitalizeze nemulțumirile sociale și să exploateze temerile legate de războiul din Ucraina. Excluderea „Inimii Moldovei” din cursă a alimentat acuzațiile de „persecuție politică” lansate de Dodon și aliații săi, care au organizat proteste și au cerut demisia conducerii CEC.
Pe de altă parte, observatorii internaționali au atras atenția asupra campaniilor masive de dezinformare, provenite în special din surse asociate Federației Ruse, menite să submineze încrederea în procesul electoral și să divizeze societatea moldovenească.
Sondaje și scenarii posibile
Potrivit sondajului realizat de iData la 24 septembrie, competiția este extrem de strânsă:
-
Blocul Patriotic – 33,9%
-
PAS – 33,6%
-
Blocul Alternativa – 9,8%
-
Partidul Nostru – 7,4%
Cifrele sugerează că niciun partid sau bloc nu va putea guverna singur, ceea ce va deschide calea unor negocieri complicate. O coaliție între PAS și Blocul Alternativa este un scenariu vehiculat, dar la fel de posibilă este și o alianță între Blocul Patriotic și partidele mai mici, dacă acestea reușesc să treacă pragul.
România și Occidentul, cu ochii pe Chișinău
Pentru București, aceste alegeri au o importanță strategică. O eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar însemna revenirea influenței Moscovei la granița României și o încetinire drastică a procesului de integrare europeană. România a fost în ultimii ani cel mai important sprijin al guvernului de la Chișinău, atât financiar, cât și politic.
La nivel european, scrutinul este perceput ca un test pentru rezistența proiectului european în fața presiunilor rusești. O victorie a taberei pro-europene ar fi un semnal pozitiv nu doar pentru Moldova, ci și pentru Ucraina și Georgia.