Mihai Păunescu a vorbit despre modul în care statul îşi finanţează cheltuielile şi a explicat că, pe lângă veniturile colectate, acesta recurge la împrumuturi pentru a acoperi deficitul bugetar, iar condiţiile de finanţare depind de credibilitatea şi politicile guvernamentale.
„În principiu, când spunem „cheltuielile statului" - incluzând aici şi cheltuielile administraţiilor publice locale fiindcă şi ele sunt mandatate de către stat să furnizeze bunuri publice, reglementări la nivel local, inclusiv cheltuielile pentru asigurarea serviciilor de asistenţă socială, pensii, asigurări sociale de sănătate - includem în aceste cheltuieli ale statului şi serviciul datoriei publice.
De altfel, statul finanţează acest deficit de la 30-33%, cât încasează, până la 37-40%, cât cheltuieşte, din împrumuturi. Dacă nu există altă sursă, se duce pe piaţa de capital şi încearcă să se împrumute. În funcţie de credibilitatea sa ca stat şi a politicilor pe care le propune, creditorii sunt dispuşi să împrumute statul în condiţii mai bune sau în condiţii mai stricte", a spus Mihai Păunescu.
Miza pachetelor de reformă
Mihai Păunescu a explicat că pachetele de reformă adoptate de actualul guvern urmăresc nu doar reducerea deficitului, ci şi creşterea încrederii investitorilor, pentru ca statul să obţină condiţii mai bune de finanţare. Scopul este ca pe termen scurt şi mediu împrumuturile să fie mai reduse şi mai avantajoase, iar pe termen lung România să se apropie de criteriul european al unui deficit sub 3%.
„Miza mare a acestor pachete de reformă, pe lângă reducerea deficitului bugetar, este tocmai câştigarea încrederii investitorilor că statul are capacitatea de a-şi corecta acele disfuncţionalităţi pentru a obţine evaluări mai bune din partea agenţiilor de rating şi implicit pentru ca obţine termeni mai buni, adică dobânzi mai mici la finanţare.
Nu ne aşteptăm ca prin astfel de măsuri statul să nu mai fie nevoie să se împrumute, dar ne aşteptăm ca măcar pe termen scurt şi mediu să se împrumute mai puţin şi în condiţii mai bune care să facă plata datoriei pentru generaţiile următoare mai suportabilă şi mai sustenabilă.
Pe termen lung, ne propunem şi să ne apropiem de criteriile de convergenţă pentru moneda unică, adică un deficit de sub 3%, dar deocamdată suntem departe", a spus Mihai Păunescu.
„Bunăstarea de care ne bucurăm astăzi va fi decontată de generaţiile următoare"
Mihai Păunescu a explicat că, deşi măsurile bugetare din perioada lui Marcel Ciolacu au dus la creşterea nivelului de trai şi a indicatorilor de bunăstare, acestea s-au făcut pe datorie. Așadar, povara reală va fi suportată de generaţiile viitoare, care vor fi nevoite să achite costurile actualei bunăstări.
„Există un echilibru sau o negociere între sustenabilitatea politicilor acestea fiscal-bugetare pe termen lung şi nevoile imediate ale populaţiei.
Aici am să exemplific cu argumentele pe care le aduce fostul premier, Marcel Ciolacu, când i se pune că a lăsat o datorie publică uriaşă şi un deficit bugetar foarte mare. Dânsul spune: „Da, dar am crescut nivelul de trai”. Nivelul de trai, care era până la introducerea măsurilor bugetare, era cel mai ridicat din istorie.
Produsul intern brut pe cap de locuitor, puterea de cumpărare, diverşi indicatori care arată nivelul de bunăstare, toate acestea au crescut, şi sigur că acesta este un merit, dar au crescut pe datorie. Prin urmare, bunăstarea de care ne bucurăm astăzi va fi decontată de generaţiile următoare, de copiii noştri", a spus Mihai Păunescu la DC News.
Video: