Update: Potrivit Administrației Prezidențiale, Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 25 iulie 2025, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 230/04.07.2025).
„Tocmai ce am semnat primul pachet și, după cum știți, tehnic este consistent. Sunt, nu știu, 30- 0 de pagini și tot timpul când ai de făcut un pachet din ăsta apar probleme tehnice”, a declarat președintele. Totodată, el a precizat că Guvernul va continua seria de reforme fiscale, asumându-și în Parlament, la începutul lunii august, un al doilea pachet de măsuri.
„La început de august o să avem o asumare a Guvernului în Parlament (n.r., pe al doilea pachet). Bineînțeles că atunci când iei măsuri care reduc cheltuielile, e dificil contactul dintre politicieni și populație și de asta apar disensiuni în coaliție”, a adăugat Nicușor Dan.
Șeful statului a apreciat curajul formațiunilor politice care susțin guvernarea și și-au asumat responsabilitatea acestor reforme, în ciuda presiunii publice: „După ani de zile în care România a cheltuit mai mult decât își permitea, când iei măsuri care reduc aceste cheltuieli, e dificil contactul dintre politicieni și populație și din cauza asta apar și tensiuni în coaliție. Eu ce vreau să spun în momentul ăsta, că este remarcabil că partidele pro-occidentale din România și-au asumat asta”.
Pe 7 iulie, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pentru un pachet de reforme fiscale care include creșteri de taxe și accize, printre care se numără majorarea TVA la 21% și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei net. Curtea Constituțională a validat aceste măsuri, subliniind că legiuitorul are competența de a impune astfel de contribuții pentru orice categorie de venit.
„Legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale”, a transmis Curtea Constituțională într-un comunicat.
Instanța constituțională a mai precizat că reglementarea acestor contribuții respectă principiile constituționale, întrucât regula generală este ca orice contribuabil să plătească CASS pentru a beneficia de servicii medicale publice, iar excepțiile de la această regulă sunt la discreția legiuitorului, care are o marjă largă în definirea politicii sociale a statului.
De asemenea, Curtea a considerat că măsura de a plafona indemnizațiile pentru chirie și de a limita sporurile acordate personalului militar, polițiștilor și angajaților din penitenciare nu încalcă prevederile constituționale, întrucât aceste beneficii nu au statutul de drepturi fundamentale și nu beneficiază de aceeași protecție legală ca salariile.
În privința sistemului educațional, CCR a decis că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără o compensare salarială directă, nu contravine Constituției. Modificarea nu afectează volumul total de muncă săptămânală (care rămâne de 40 de ore) și, astfel, nu poate fi considerată o încălcare a drepturilor cadrelor didactice.