Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a declanșat o verificare tehnică amănunțită după ce a fost depistată prezența apei în interiorul stratului asfaltic al Podului Suspendat peste Dunăre, una dintre cele mai spectaculoase și ambițioase construcții de infrastructură din România.
Apa a fost observată în mai multe orificii tehnice forate anterior pentru controlul grosimii asfaltului turnat recent, în cadrul unei intervenții de reasfaltare.
Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a explicat că, în timpul lucrărilor de reabilitare, au fost executate aproximativ zece găuri de dimensiuni reduse pentru a verifica dacă stratul asfaltic respectă cerințele de grosime din proiect. Verificările au fost esențiale pentru a garanta durabilitatea și omogenitatea suprafeței de rulare, conform noii rețete tehnice, mai dure și cu un conținut crescut de agregate.
Surpriza a apărut atunci când, de curând, în lipsa precipitațiilor, a fost sesizată acumularea apei în aceste perforații. CNAIR a solicitat constructorului - responsabil în continuare pentru lucrări, deoarece podul se află în perioada de garanție - realizarea unei expertize detaliate, care să explice fenomenul și să propună soluții de remediere cât mai puțin invazive.
Două posibile cauze pentru acumularea apei
„În momentul turnării noii reţete asfaltice pe Podul Suspendat peste Dunăre, au fost forate câteva găuri de mici dimensiuni, în jur de 10, pentru a se putea măsura grosimea noului strat asfaltic… Asta ne-a determinat să cerem o expertiză, în care suntem implicaţi şi noi, dar responsabilitatea principală este a constructorului, deoarece podul este încă în perioada de garanţie”, a declarat Alin Șerbănescu.
Primele concluzii indică două posibile cauze pentru acumularea apei: infiltrații de la ploi anterioare sau condens format între asfalt și tablierul metalic, ca urmare a variațiilor de temperatură și a sistemului intern de răcire al podului.
„Am cerut opinia unor experţi care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens... I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers şi noi cu Cestrinul. Am făcut şi noi nişte măsurători cu georadarul…”, a adăugat Șerbănescu.
Deși problema nu afectează traficul sau siguranța structurală a podului, oficialii atrag atenția că, în lipsa unei intervenții rapide, iarna ar putea aduce complicații. Ciclurile de îngheț-dezgheț ar putea duce la fisurarea stratului asfaltic și, în cele din urmă, la desprinderea acestuia de tablierul metalic.
„În momentul de faţă, apa care există acolo nu este sub presiune... Dar trebuie să găsim soluţii de remediere, pentru ca fenomenul să nu persiste pe timpul iernii… Mai bine că n-au mai apucat [să astupe găurile], pentru că am putut observa acest fenomen şi identifica din timp soluţii”, a mai spus reprezentantul CNAIR.
Conform explicațiilor sale, chiar dacă aderența asfaltului pe structura metalică este în parametri buni, compoziția asfaltică ce conține agregate lasă inevitabil microspații între componente, ceea ce permite trecerea apei - în acest caz, posibil din condens - spre exterior.
„Trebuie să se înţeleagă un aspect. Podul este ca un arc, este în pantă... Agregatele acestea lasă între ele mici şănţuleţe, minuscule. Dar ele există. Şi pe acolo, apa asta acumulată din condens - dacă e condensul - se strecoară…”, a precizat Șerbănescu.
România nu are o experiență anterioară în gestionarea podurilor suspendate
Reprezentanții CNAIR susțin că toate aceste observații sunt parte dintr-un proces firesc de învățare și adaptare, având în vedere că România nu are o experiență anterioară în gestionarea podurilor suspendate.
„Este primul pod suspendat din România. Noi n-am mai avut experienţe în poduri suspendate. Practic învăţăm şi noi odată cu situaţiile pe care le constatăm. Este foarte importantă această perioadă de garanţie. Toate problemele descoperite în perioada de garanţie trebuie soluţionate şi rezolvate, remediate de constructor. După ce va trece perioada de garanţie, întreţinerea va intra în sarcina noastră. Dar până atunci, din tot ce apare trebuie să învăţăm, să vedem şi cauzele, să vedem şi care sunt metodele de remediere. De-a lungul exploatării lui o să mai vedem comportamente la care nu ne aşteptăm. Noi nu avem experienţa podurilor suspendate în România. Important este să discernem care comportamente sunt riscante şi care nu şi să luăm rapid măsuri. Pentru că problema nu este de integritate a podului, podul nu o să cadă niciodată. Podul va rezista 120 de ani fără probleme. Dar dacă laşi anumite situaţii să se manifeste, cum este cea cu apa asta, care apare nu se ştie unde, te costă, îţi măreşte cheltuielile de întreţinere”, a subliniat Șerbănescu.
Podul suspendat Brăila – Tulcea, proiect strategic pentru conectivitatea Dobrogei
Pus în circulație în vara anului 2023, Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila este cea mai mare construcție de acest tip din România și a treia ca dimensiune din Europa. Potrivit secretarului de stat Ionel Scrioșteanu, de la deschiderea sa și până în iunie 2025, peste 4 milioane de autovehicule au traversat noul pod.
Inaugurarea completă a fost finalizată pe 27 iunie 2025, când a fost deschis și accesul pe drumurile de legătură. Proiectul a inclus 23 de kilometri de drum, majoritatea pe teritoriul județului Tulcea. Construcția principală - podul suspendat - măsoară 1,9 km și are o deschidere centrală impresionantă de 1.120 metri, fiind flancat de două deschideri laterale și de viaducte de acces de câte 110 metri.
În cadrul Master Planului General de Transport, Podul suspendat pentru Dunăre figurează ca parte a Drumului Expres Focşani - Brăila - Tulcea - Constanţa, drum planificat să conecteze Nordul Munteniei şi Sudul Moldovei de Nordul Dobrogei, unde se află Delta Dunării.
Structura este susținută de doi piloni de 192 de metri înălțime, fiecare echipat cu lifturi și scări interioare, iar tablierul metalic este compus din 86 de segmente cu o greutate medie de 250 de tone, conform Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Imagini cu celebrul pod peste Dunăre de la Brăila, înainte de inaugurare