Într-o dezbatere la B1 TV, reprezentanți ai industriei și ai comercianților au descris un sistem în care producătorii locali pierd teren, iar consumatorul rămâne prins între prețuri volatile, lipsă de transparență și produse greu de urmărit ca origine. Discuția a pornit de la semnalele din piața cărnii și dezechilibrele tot mai vizibile. Moderatorul a atras atenția asupra situației generale: „E o prăbușire a prețurilor la carnea de porc, nu știu exact cât intrăm pe piețele externe. Am văzut multe informații de presă că, de exemplu, puiul românesc se dă în școlile din Marea Britanie. În școlile din România vine mierea din China, că așa lucrăm noi. Cum vi se pare asta cu Uniunea care interzice carnea din Brazilia, dar, în același timp, avem acordul MERCOSUR?”
Președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu, a criticat modul în care România se raportează la acordurile comerciale internaționale și a vorbit despre riscuri economice și alimentare.
„Aici suntem principalii vinovați, ca să spun așa, pentru că noi suntem cei care, de fapt, am parafat, dacă vreți așa. Fără votul nostru, probabil că la Bruxelles n-ar fi trecut acest acord. Noi am mai discutat despre el și, de fiecare dată, am spus că pentru noi este o pacoste, o pacoste care distruge, pe de o parte, fermierii din punct de vedere al prețurilor, pe de altă parte, s-ar putea, nu aș vrea să am un sau să mă exprim în felul ăsta, să dăuneze foarte grav sănătății”, susține Dragoș Frumosu.
El a continuat cu o critică la adresa modului în care sunt luate deciziile la nivel european și național.
„Sigur, nu într-un timp foarte scurt, dar într-un timp relativ mediu, pentru că producția de acolo și ceea ce se întâmplă acolo sunt cu totul și cu totul împotriva reglementărilor europene”, adaugă el.
CITEȘTE ȘI: Acordul UE-Mercosur intră în vigoare și deschide o piață de 700 de milioane de oameni
Importuri ieftine și „drumul invizibil” al produselor
Tema importurilor a devenit centrală în dezbatere, cu exemple despre lanțul de distribuție european.
„În momentul în care din Argentina, din Brazilia, vin cantități mari, de zahăr brut care urmează să fie rafinat, sau de grâu, sau de porumb, și merg în Portugalia, de acolo poate lua o firmă, un comerciant mare sau mai mulți mici, și o împrăștie și o vând prin toată Europa”, susține Dragoș Frumosu.
„Este foarte simplu să mai introduci două, trei articole sau să modifici legislația. Marile rețele comerciale au depozite. Obligatoriu, marfa înainte să ajungă în magazin din depozit să fie controlată și parafată și atunci nu mai intră în magazin nici cu coaja cu pesticide, nici cu roșia cu pesticidea. De ce nu se dorește? Din punctul meu de vedere este că șpaga este foarte mare!”, mai spune președintele SINDALIMENTA.
Dependența de importuri
Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), a adus în discuție impactul economic al importurilor asupra României și a vorbit despre dezechilibrele comerciale.
„În realitate, pe noi Mercosurul o să ne afecteze destul de grav, pentru că Mercosur înseamnă import de produse agricole ieftine și trebuie să ne dai ceva la schimb. Uniunea și țările dezvoltate din Uniunea Europeană o să aibă ce să ne dea la schimb. Ne dă tehnologie, o să ne dea tractoare, o să ne dea combine, semănători, know-how. Noi n-avem ce să le dăm. Noi numai o să importăm.
Și noi avem o foarte mare problemă, pentru că avem una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană și, totuși, noi continuăm să importăm. Imporțurile astea nu fac decât să ducă la creșterea deficitului comercial. Am avut în 2025 un deficit de 29 de miliarde de euro, dintre care numai în zona de aliment au fost de 3,65 de miliarde de euro. Deci, noi care putem produce și culmea este că noi importăm niște lucruri care cresc la noi. Importăm cartofi, importăm ceapă, importăm morcovi... nu e admisibil!”, a precizat Paraschiv.
Lupta pentru raft și blocada producătorilor români
O altă temă a discuției a fost accesul producătorilor români în marile lanțuri comerciale.
„Să știți, aici, în principal, sunt niște probleme legate de interes. Din păcate, în rețele foarte mari, producătorii români au acces greu, pentru că sunt condiții foarte drastice și ei nu reușesc să acopere o rețea foarte mare. De-asta nu reușim de fiecare dată să intrăm . Pentru că o rețea mare le cere niște cantități garantate pe o termen lung. Și producătorii nu știu nici să facă.
Ei pot intra în magazinele mici. Problema este că prețurile sunt destul de mari, pentru că vine importul, așa cum v-am zis mai devreme, necontrolat, covârșit de pesticide, covârșit de tot felul de toxine pe care le au. Și vine un import mai ieftin și atunci producătorii români sunt pe margine. Cel mai bine vândut cașcaval în România este făcut în Germania și nimeni nu știe. Doare foarte mult.
În momentul acesta, știți că producătorii de lapte români suferă enorm. Plângeau acum 8 luni de zile că era 2.30 lei litrul la poarta fabricii, plângeau în toamnă la 1.70 lei și acum e 1.51 lei litrul de lapte la poarta fabricii. Și noi importăm cașcaval din Germania. Adică, e jenant, ca român. Românii nu sunt informați foarte bine. Ei nu pot să citească extraordinar de bine pe etichetă pentru că pe etichetă scrie că e fabricat în UE. Asta înseamnă că poate fi și în România, și în Bulgaria, și în Polonia. Nu avem o transparență.
Sunt foarte mulți clienți care sunt aplecați către produsul românesc. Oamenii își doresc produsul românesc, îl caută, dar e greu de găsit, pentru că nu e bine etichetat”, spune Feliciu Paraschiv.
Propunerea finală vizează o schimbare de sistem.
„Ar trebui să umblăm la Legea Etichetării ca să fructificăm apetitul românului pentru produs românesc. Și să găsim noi o siglă România cu culorile drapelului pe produs. Omul când a pus mâna pe produs, să știe că acela e produs în România și are ingrediente din România”, conchide vicepreședintele ANCMMR.