Studiul, intitulat „Measuring the performance of our models on real-world tasks”, compară performanțele modelelor de inteligență artificială cu cele ale oamenilor în nouă dintre cele mai profitabile industrii americane.

Lucrarea marchează un moment important în dezbaterea globală despre viitorul muncii, într-o perioadă în care tot mai mulți oameni privesc cu precauție evoluția fulminantă a tehnologiilor AI.

Testul decisiv: AI vs. oameni

Cercetătorii de la OpenAI au folosit un sistem de evaluare denumit GDPval pentru a măsura eficiența și precizia AI în sarcini reale de muncă. În cadrul testelor, au fost folosite mai multe modele de vârf, inclusiv Claude Opus 4.1, creat de compania Anthropic, un concurent direct al OpenAI.

Rezultatele sunt surprinzătoare: în numeroase industrii, AI a depășit clar performanțele angajaților umani. Cea mai afectată pare a fi industria comerțului cu amănuntul, unde funcționarii de la ghișee și închirieri au pierdut în fața AI în 81% din sarcini, iar directorii de vânzări în 79%. Chiar și muncile ce implică logistică, expediere, recepție, inventariere, au fost învinse în 76% dintre cazuri.

Unele meserii sunt protejate

Raportul subliniază că anumite profesii rămân rezistente la valul automatizării. Asistentele medicale, de exemplu, au reușit să păstreze un avantaj în majoritatea sarcinilor, AI depășindu-le doar în 37% din cazuri.

De asemenea, locurile de muncă ce implică gândire creativă sau interacțiune umană complexă, cum ar fi regizorii de film și jurnaliștii, s-au dovedit mai puțin vulnerabile. Sectorul informațional, care include profesiile media, a fost depășit doar în 39% din testele efectuate.

Sam Altman: „Multe locuri de muncă actuale vor dispărea”

Într-o declarație acordată emisiunii The Tucker Carlson Show, Sam Altman, CEO al OpenAI, a recunoscut că dislocarea forței de muncă reprezintă o problemă serioasă:

„Sunt încrezător că o mulțime de servicii actuale de asistență pentru clienți, fie la telefon, fie online, vor fi înlocuite de inteligența artificială. Aceste sarcini pot fi îndeplinite mai eficient de un sistem AI”.

Cu toate acestea, OpenAI susține că scopul principal al acestor modele nu este eliminarea oamenilor, ci „sprijinirea lor în munca de zi cu zi”. Totuși, analiștii pieței de muncă avertizează că tranziția va fi dificilă și că impactul social al automatizării ar putea fi semnificativ.

Topul locurilor de muncă cel mai expuse riscului

Potrivit raportului, inteligența artificială a depășit performanțele umane în următoarele domenii:

Funcționari de la ghișee și închirieri: 81%

Directori de vânzări: 79%

Angajați la expediere, recepție și inventariere: 76%

Redactori: 75%

Dezvoltatori software: 70%

Detectivi particulari și investigatori: 70%

Ofițeri de conformitate: 69%

Supraveghetori de primă linie (non-vânzări): 69%

Reprezentanți de vânzări (comerț cu ridicata): 68%

Directori de operațiuni generale: 67%

Directori de servicii medicale: 65%

Consilieri financiari: 64%

Reprezentanți ai serviciilor pentru clienți: 59%

Analiști de știri și jurnaliști: 53%

Avocați: 46%

Asistenți sociali: 42%

Farmaciști: 26%

Ingineri mecanici: 23%

Editori de film și video: 17%

Ce urmează pentru forța de muncă

Raportul OpenAI ridică o întrebare crucială: este viitorul muncii unul în care oamenii și AI colaborează, sau unul în care mașinile domină complet?

Deși reprezentanții OpenAI insistă că modelele AI vor avea mai degrabă un rol de sprijin decât de substituție, tendința actuală sugerează că transformarea este inevitabilă.

Pentru mulți, soluția ar putea fi recalificarea și adoptarea competențelor digitale. În timp ce unii profesioniști sunt încă „în siguranță”, alții se află deja pe lista celor care vor trebui să se reinventeze rapid.

Inteligența artificială nu mai este o promisiune îndepărtată, ci o realitate care redefinește lumea muncii, sarcină cu sarcină, industrie după industrie.