Jurnaliştii francezi au publicat joi o analiză mai atentă asupra capacităţilor spaţiale chineze, într-o perioadă în care patru astronauţi (trei americani şi un canadian) se pregătesc să se îmbarce într-o rachetă la începutul lunii aprilie, în cadrul unui program operat de agenţia spaţială americană (NASA), pentru a realiza misiunea Artemis 2, ce va reprezenta primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după o pauză de peste 50 de ani.
Program construit în tăcere, dar constant
În ce stadiu se află programul spaţial chinez pentru zboruri cu echipaj uman?
Acesta a fost lansat în 1992. China, exclusă treptat din cooperarea internaţională de către Statele Unite, şi-a dezvoltat singură expertiza în acest domeniu.
A desfăşurat aproximativ 15 misiuni cu echipaj uman după primul zbor în spaţiu al unui astronaut chinez, Yang Liwei, în 2003.
După ce americanii i-au interzis să participe la proiectul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), China şi-a construit o staţie spaţială proprie, Tiangong ("Palatul celest"), care şi-a primit primii rezidenţi în 2021. Staţia orbitală chineză este ocupată în prezent de trei astronauţi.
Această staţie îi permite Chinei să acumuleze o experienţă crucială (ieşiri în spaţiu, andocări pe orbita Pământului, operaţiuni de mentenanţă, studii despre efectele asupra corpului uman) pentru misiunile sale cu echipaj uman.
Strategia pe termen lung, cheia succesului
China înregistrează progrese urmărind o foaie de parcurs concepută pe termen lung, nu o succesiune de proiecte izolate. Incidentele sunt rare, niciunul nu a fost mortal.
"Această eficacitate se explică printr-o fermă voinţă politică la vârful statului, finanţări stabile, ingineri spaţiali de prim rang la nivel internaţional, prioritate acordată mai degrabă progreselor tehnice decât presiunilor exercitate de calendarul misiunilor şi prin integrarea întregului lanţ industrial în proces", a subliniat Richard de Grijs, profesor la Facultatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice din cadrul Universităţii Macquarie din Australia.
"În comparaţie cu abordarea occidentală, în special cu cea americană, unde accentul se poate schimba în funcţie de voinţa politică, acest model prezintă avantaje nete în materie de previzibilitate şi gestiune a riscurilor", a adăugat el.
Când vor păşi astronauţii chinezi pe Lună?
"Până în 2030", speră agenţia spaţială chineză CNSA.
China a trimis deja mai mulţi roboţi pe Lună şi a adus pe Terra mai multe eşantioane lunare.
O misiune cu echipaj uman necesită însă dispozitive diferite, aflate în prezent în perioada de testare.
Astfel, China urmează să efectueze în 2026 zborul de testare pe orbită pentru noul său vehicul spaţial Mengzhou ("Nava viselor"). Înlocuindu-l pe Shenzhou, care a îmbătrânit, Mengzhou este vehiculul care va trebui să îi transporte pe astronauţii chinezi spre orbita lunară.
Rachetă și modul lunar în pregătire
Inginerii chinezi proiectează, de asemenea, o nouă rachetă ultra-puternică de aproximativ 90 de metri înălţime (Long March 10), indispensabilă pentru a propulsa acel vehicul spre Lună. Racheta Long March 10 a realizat deja un prim zbor, la altitudine suborbitală, pe 11 februarie.
Modulul de aselenizare Lanyue ("Îmbrăţişarea Lunii"), care îi va transporta pe astronauţii chinezi de pe orbita lunară până pe suprafaţa selenară, ar putea efectua zborul său inaugural în 2028-2029.
Doreşte cu adevărat China o bază pe Lună?
Da!
China speră ca până în 2035 să construiască o versiune "de bază" a unei staţii ştiinţifice locuibile, care se va numi Staţia Internaţională de Cercetare Lunară (ILRS).
Aceasta urmează să fie construită în apropiere de polul sudic lunar, unde prezenţa apei - sub formă de gheaţă - este prezumată.
Proiectul este desfăşurat în colaborare cu Rusia şi la el s-au asociat şi alte ţări, precum Thailanda, Pakistan şi Belarus.
Baza chineză ar trebui construită cu ajutorul unor cărămizi fabricate la faţa locului, pe bază de regolit lunar, cu ajutorul unor imprimante 3D. Testată deja pe Terra şi pe staţia orbitală Tiangong, această tehnică va trebui să fie testată şi pe Lună în timpul misiunii robotizate Chang'e-8, programată în anul 2028.
CNSA spune că vrea să facă acolo cercetări pentru a înţelege originea Lunii, să realizeze descoperiri ştiinţifice, să obţină progrese în tehnologii considerate strategice şi să exploateze resursele lunare.
O versiune mai mare a bazei este prevăzută spre orizontul anilor 2040.
China dezvoltă, de asemenea, o constelaţie de sateliţi în jurul Lunii, denumită "Queqiao", care va avea în special menirea de a asigura servicii (comunicaţii, navigaţie şi teledetecţie) pentru viitoarele activităţi pe satelitul natural al Terrei.
Rivalitate sau nu cu SUA?
Este aceasta o cursă cu Statele Unite?
Da şi nu.
China nu vorbeşte niciodată despre "cursa spre Lună" şi nici despre o concurenţă cu Statele Unite.
Citește și: China pregăteşte lansarea noii generaţii de nave spaţiale cu echipaj
"Ei sunt ambiţioşi pentru programul lor spaţial şi consideră Luna ca următoarea etapă logică în progresele lor. Pentru propria valoare a programului, nu din rivalitate. Nu s-ar schimba nimic pentru ei dacă americanii decid să nu mai meargă acolo", a declarat Jonathan McDowell, astrofizician şi analist spaţial.
"Însă dacă China va fi prima ţară care instalează acolo o bază lunară, acest lucru ar reprezenta o provocare serioasă pentru capacitatea Statelor Unite de a face acelaşi lucru. Pentru că zonele propice din apropierea polului sudic lunar sunt foarte limitate", a avertizat el.
Deocamdată, China "rămâne în spatele Statelor Unite" în materie de zboruri cu echipaj uman, a declarat Chen Lan, un specialist din programul spaţial chinez, care remarcă superioritatea vehiculelor spaţiale Dragon şi Orion, utilizate de NASA, în comparaţie cu actualul vehicul chinez Shenzhou.
Însă dacă astronauţii săi vor păşi pe Lună în 2030 graţie noilor vehicule şi module de aselenizare, "atunci China îi va prinde din urmă" pe americani, a adăugat el.
Şi apoi Marte?
Este posibil.
După 2040, baza lunară chineză va fi folosită pentru "validarea tehnologiilor şi capacităţilor pentru o misiune cu echipaj uman spre Marte", afirmă CNSA.
Reprezentanţi ai companiilor spaţiale şi oameni de ştiinţă chinez au evocat în trecut "Planeta Roşie" drept o potenţială destinaţie pentru astronauţii din China.
"Însă nu cred că proiecte concrete spre Marte vor vedea lumina zilei înainte de aselenizare şi de prima etapă a bazei lunare", a adăugat Chen Lan.