Studiul, coordonat de cercetătorul român István Urák, de la Universitatea Sapientia, arată că pânza gigant acoperă o suprafață de aproximativ 106 metri pătrați și adăpostește peste 111.000 de păianjeni, reprezentând un exemplu fără precedent de coabitare între specii diferite de păianjeni.
Descoperirea a fost publicată luna trecută în prestigioasa revistă Subterranean Biology și a atras deja atenția internațională.
Pânza - un „mozaic” natural și impresionant
Pânza de păianjen descoperită se întinde de-a lungul pereților stâncoși ai coridoarelor din peșteră și este alcătuită din nenumărate structuri sub formă de pâlnie.
Cercetătorii o descriu drept „un montaj extraordinar de colonii de păianjen”, un fel de pânză-mozaic creată de două specii diferite care, în mod normal, nu cooperează. Imaginile și înregistrările realizate în peșteră arată o structură complexă și densă, cu fire de mătase care se suprapun, creând un habitat comun pentru zeci de mii de exemplare.
Două specii în premieră mondială
Colonizarea neobișnuită este realizată de Tegenaria domestica, cunoscut drept păianjenul de casă comun, cu aproximativ 69.000 de exemplare, și de Prinerigone vagans, cu 42.000 de exemplare. Ambele specii trăiesc, în mod obișnuit, solitar și în apropierea locuințelor umane.
Coabitarea lor în mediul subteran este un fenomen fără precedent: până acum, biologia păianjenilor nu consemnase o colaborare atât de complexă între două specii care, în mod natural, evită contactul.
Condițiile extreme care au favorizat fenomenul
Potrivit autorului principal al studiului, István Urák, mediul extrem din peștera Sulphur, complet întunecos și cu un nivel ridicat de sulf, ar fi favorizat această coabitare neobișnuită.
Specialiștii în biologie subterană subliniază că descoperirea nu doar că stabilește un record mondial, dar oferă și o oportunitate unică de a studia comportamente sociale neobișnuite la specii considerate, până acum, exclusiv solitare. Pânza uriașă poate fi privită ca un laborator natural pentru cercetarea interacțiunilor dintre specii, adaptarea la medii extreme și dinamica populațiilor de păianjeni în condiții izolate.
Implicații pentru cercetarea științifică
Complexul de pânze de la granița Greciei cu Albania deschide noi perspective pentru studiul ecologiei subterane. Biologii vor analiza modul în care aceste specii reușesc să coabiteze fără conflicte majore și cum structura pânzei influențează reproducerea, hrănirea și protecția împotriva prădătorilor. Descoperirea pune în evidență importanța explorării mediilor extreme pentru a descoperi comportamente și adaptări care altfel ar rămâne necunoscute.
Pe lângă importanța științifică, pânza uriașă a atras și interesul publicului și al mass-media, fiind comparată cu un „univers secret de mătase” ascuns în adâncurile pământului. Sulphur Cave devine astfel un punct de referință nu doar pentru cercetători, ci și pentru cei pasionați de misterele naturii.