Propunerea Guvernului Bolojan este ca magistrații să iasă la pensie cel mai devreme la 58 de ani, după 35 de ani de experiență în magistratură, cu o pensie care să nu fie mai mare decât 70% din ultimul salariu mediu net. De asemenea, vârsta de pensionare standard pentru magistrați va fi 65 de ani. Cei care au 35 de ani vechime la 58 de ani și care vor alege, în consecință, să iasă de la această vârstă la pensionare, vor avea pensia tăiată pentru fiecare an în minus față de 65 de ani, cu 2%. Astfel, dacă va ieși magistratul cu 35 de ani vechime la pensie la 58 de ani, va avea o pensie mai mică cu 14% față de situația în care ar fi ieșit la 65.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a discutat în exclusivitate cu DC News despre această inițiativă. Fostul șef al CCR a explicat care sunt șansele ca actuala variantă să devină realitate și a subliniat motivele pentru care acțiunea ar putea fi din nou respinsă de CCR.
"Așa a fost întotdeauna..."
„Îmi e greu să mă exprim pe discuțiile de acum referitoare la noua lege pentru pensiile magistraților. Nici nu prea se poate puncta ceva concret, pentru că noi nici măcar proiectul nu-l avem. Ceea ce s-a spus până acum, că a ieșit ieri președintele și a punctat foarte limpede, că cei care sunt acum la pensie vor scăpa de modificările propuse. Deci, cel puțin acum, în momentul de față, nu are un caracter retroactiv. Dar, ce vreau să vă spun e că așa a fost întotdeauna. Au mai fost proiecte din acestea pentru mare schimbare a legii pensionării magistraților. De fiecare dată au fost respinse de Curtea Constituțională că au efecte retroactive, adică oamenii care s-au angajat, plătitori de taxe, la 20 de ani ar putea și ar trebui să iasă la pensie pe sistemul care există acum. Nu pe noua lege” ne-a spus Augustin Zegrean.
Cu alte cuvinte, ce spune fostul șef al CCR este că legea ar trebui să se aplice celor care vor intra în magistratură după ce propunerea Guvernului va deveni lege și va fi publicată în Monitorul Oficial, respectiv peste 35 de ani.
El lansează, aluziv, și o critică la adresa noii CCR:
”E o discuție amplă, dar sincer să fiu nu știu ce va spune Curtea Constituțională. Mai nou, Curtea Constituțională spune tot felul de chestiuni și nu mai poți să ai nicio predictibilitate, pentru că au făcut lucruri care, pentru mulți, nu ar fi trebuit să se facă. E foarte greu de spus dacă va trece sau nu va trece de Curtea Constituțională noul proiect de lege. Eu cred, intuiesc, că poate de data asta va trece, nu pentru că proiectul e bun, ci pentru că așa s-au vrut și s-au aranjat anumite lucruri. Așteptăm cu mare interes proiectul de lege, clar făcut, ca să vedem ce se întâmplă”, a afirmat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României.
Asociația Forumul Judecătorilor avertizează: Peste 1.000 de magistrați ar putea ieși din sistem dacă Guvernul schimbă regulile pensiilor
Asociația Forumului Judecătorilor din România (AFJR) atrage atenția asupra unui posibil exod masiv din sistemul judiciar, ca reacție la planurile Guvernului privind modificarea condițiilor de pensionare ale magistraților. Potrivit organizației, peste 1.000 de judecători și procurori s-ar putea retrage brusc din activitate dacă propunerile Executivului devin realitate.
Într-un comunicat transmis joi, AFJR subliniază că, în ultimii ani, a transmis numeroase solicitări autorităților de a implementa reforme care să întărească justiția pe fundamentele independenței, meritului profesional, eficienței și responsabilității. „De zeci de ori”, spune organizația, a fost semnalată nevoia acestor schimbări.
Totuși, susține AFJR, cadrul legislativ adoptat în 2022 a produs efecte negative majore. Modificările din acea perioadă au afectat în mod direct pilonii de bază ai sistemului de justiție, punând sub semnul întrebării angajamentul Consiliului Superior al Magistraturii față de misiunea sa esențială - garantarea independenței sistemului judiciar. "Cu toate acestea, legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente, iar reacţiile Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat întrebări fireşti despre rolul său de garant al independenţei justiţiei, fapt care a erodat încrederea în capacitatea sa de a acţiona în acest sens, alimentând impresia că CSM nu apără în mod egal toţi magistraţii, ci favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice, prioritizând aspectele materiale în defavoarea apărării principiilor", arată judecătorii.
AFJR consideră că autoritățile nu au oferit niciun răspuns concret la disfuncționalitățile generate de modificările grăbite din 2022. Potrivit organizației, respectivele legi au fost adoptate prin proceduri de urgență, ignorând inclusiv așteptarea avizului Comisiei de la Veneția, solicitat expres de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.Organizația atrage atenția și asupra unui alt risc: instanțele cele mai afectate de lipsa de personal ar putea pierde și mai mulți judecători, întrucât o parte importantă dintre cei care aleg pensionarea prematură provin din aceste unități, potrivit Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Pensiile magistraților. Nicușor Dan, prima reacție la reforma lui Ilie Bolojan