Regimul iranian avertizează că va ataca orașele europene din orice țară care se alătură operațiunii militare a lui Donald Trump, iar guvernele din regiune își intensifică securitatea drept răspuns, scrie Politico în analiza sa.
Până în prezent, dronele iraniene au vizat deja Cipru, una dintre ele lovind o bază a Forțelor Aeriene Regale Britanice de pe insulă, iar altele fiind doborâte înainte ca acestea să cadă și să provoace distrugeri. Acest lucru a determinat Marea Britanie, Franța și Grecia să trimită avioane, nave de război și elicoptere în Cipru pentru a proteja țara de alte atacuri cu drone, amintește sursa citată.
Însă, după ce liderii britanici, francezi și germani au declarat că sunt pregătiți să lanseze acțiuni militare defensive în Orientul Mijlociu, Teheranul a amenințat că va riposta împotriva acestor țări cu atacuri pe teritoriul european.
În acest context, Politico a prezentat de ce este capabil Iranul și care țări europene ar putea fi expuse celui mai mare risc.
Detalii despre rachetele Sejjil și Khorramshahr ale Iranului
Conform rapoartelor, Iranul a dezvoltat o rachetă balistică intercontinentală cu o rază de acțiune de 10.000 de kilometri, care ar plasa potențial teritoriul european și chiar american în raza de acțiune, a declarat expertul Antonio Giustozzi de la Royal United Services Institute din Londra. Nu este clar dacă, sub atac constant, Teheranul ar fi capabil să fabrice și să desfășoare o rachetă experimentală de acest gen, a spus el.
„Realist vorbind, cu cât le tragi mai departe, cu atât vor fi mai puțin precise. Noi presupunem că ar avea patru sau cinci rachete cu rază lungă de acțiune. Ar putea fi util să țintești ceva din Europa doar pentru a crea entuziasm și a speria opinia publică și a o împiedica să intervină”, a declarat Giustozzi pentru Politico.
București, Sofia și Atena, în raza de acțiune a rachetelor Iranului
Arsenalul de rachete balistice al Iranului este cunoscut pentru includerea mai multor sisteme cu rază medie de acțiune care se întind până la aproximativ 2.000 de kilometri, potrivit bazei de date privind amenințările cu rachete a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Se evaluează că rachetele Sejjil și Khorramshahr, alimentate cu combustibil solid, au aproximativ această rază de acțiune și ar putea lovi inclusiv în zone din Grecia, Bulgaria și România, în funcție de locația de lansare.
Baza militară de la Deveselu, la nivelul de alertă „BRAVO”
România are un scut antirachetă american la Deveselu, în partea de sud a țării, construit pentru a intercepta potențiale atacuri cu rachete din partea Iranului, scrie Politico. Săptămâna aceasta, securitatea militară la fața locului a fost intensificată, potrivit ministrului Apărării din România, subliniază sursa citată. Baza militară de la Deveselu este deja la nivelul de alertă „BRAVO”, din cauza riscurilor de securitate provocate de atacul SUA-Israel asupra Iranului.
Teheranul a descris mult timp 2.000 de kilometri ca un plafon autoimpus pentru programul său de rachete balistice - o limită care ține cea mai mare parte a Europei în afara zonei de control, păstrând în același timp acoperirea regională.
Berlinul și Roma ar putea intra în raza de acțiune a Iranului în anumite condiții, potrivit experților
Defence Express, un grup de consultanță în apărare cu sediul la Kiev, a declarat însă că racheta Khorramshahr ar putea fi capabilă să lovească ținte aflate la 3.000 de kilometri distanță dacă ar fi echipată cu o focoasă mai ușoară, aducând Berlinul și Roma în raza de acțiune a Iranului. Cu toate acestea, este puțin probabil ca numărul de astfel de rachete cu rază lungă de acțiune din arsenalul Iranului să fie mare, mai scrie sursa citată.
Cum funcționează scutul Deveselu. Mecanismul de interceptare, explicat de generalul Barbu
Cât despre mecanismul de interceptare a rachetelor balistice de către scutul de la Deveselu, acesta a fost explicat de către generalul Cristian Barbu.
„Facem niște diagrame. Diagramele acestea sunt legate de altitudine, de viteză, de poziția de lansare vizavi de țintă. Sigur, luăm în calcul caracteristicile țintei, cu privire la traiectorie, viteză, pentru că acești interceptori (antirachetă) sunt cinetici: ei trebuie să lovească ținta direct. Țintă care nu e deloc mare, e ca o țeavă cu diametrul de o jumătate de metru, poate un pic mai mult și care vine cu o viteză destul de mare și pe care trebuie să o lovesc la o înălțime de peste 100 de kilometri, adică mai sus de linia Karman.
Doar în această zonă putem să lovim. Asta înseamnă că altitudinile pe care le-am putea folosi pentru lovirea unei astfel de ținte ar fi între 110-120 de kilometri, până undeva la 240-250 de kilometri. (...) Pentru interceptare, aștept să se coboare până ajunge la 90-200 de kilometri (înălțime). Aceasta e fereastra de interceptare. Interceptarea se face după o curbă de apropiere: avem traiectoria rachetei balistice și traiectoria interceptorului. Cele două trebuie să ajungă cumva, într-un punct de intersecție, ținând cont de o serie întreagă de manevre de apropiere”, a explicat Cristian Barbu pentru Antena 3.