Explicațiile Laurei Scântei, care a susținut că documentele declasificate ale CSAT au arătat că procesul electoral fusese „viciat” încă din campanie, au stârnit reacții aprinse. Una dintre cele mai dure poziții vine din partea avocatului Bogdan Bărbuceanu, care a respins categoric argumentele judecătoarei. „Doamna Scântei, cu tot respectul, BATE CÂMPII! Dovada că dreptul e o știință prea complicată pentru dansatorii din politica românească”, a declarat acesta pentru DC News.
Argumentele judecătoarei
În fața publicului de la Râșnov, Scântei a explicat că CCR are o competență unică, prevăzută de Constituție, doar asupra alegerilor prezidențiale. Ea a precizat că, deși în ziua votului nu au fost constatate fraude, documentele CSAT desecretizate pe 4 decembrie au semnalat nereguli grave în campania electorală.
„Noi nu am sancționat niciun alegător pentru cum a votat, ci faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii. Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze”, a spus judecătoarea. Potrivit acesteia, Curtea „a luat drept veridice” constatările Consiliului Suprem de Apărare a Țării, neavând competența de a verifica modul în care CSAT ajunge la concluziile sale.
Replica avocatului Bărbuceanu
Avocatul Bogdan Bărbuceanu consideră însă că, prin această justificare, CCR a depășit limitele impuse de Constituție. „A afirmat că nu votul oamenilor a fost sancționat, ci faptele unui competitor, lăsând impresia că CCR nu se mai ghidează după Constituție și lege, nu mai are competențe delimitate, ci se transformă într-o instanță de drept penal, care constată fapte și vinovății, nu încălcarea unor principii constituționale”, a explicat acesta.
El a adăugat că soluția pronunțată de Curte a fost determinată de documentele CSAT, deși rolul verificării probelor aparține altor instituții. „CCR a jucat un rol formal, a achiesat la o soluție luată de alte instituții”, a acuzat avocatul.
Poate candida din nou Călin Georgescu?
Întrebat dacă interdicția CCR îl împiedică pe Călin Georgescu să mai candideze, Bărbuceanu a fost categoric: „Poate candida la orice funcție publică, fără nicio restricție”.
El a precizat că singura situație în care un candidat ar putea fi blocat este cea a unei condamnări definitive cu aplicarea unei pedepse accesorii. „Doar în cazul unei condamnări definitive, care ar stabili și aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare ce constă în interzicerea exercitării pe o perioadă de la unu la 5 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, respectiv a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ar fi în imposibilitatea de a candida”, a explicat acesta.
În opinia sa, decizia CCR a vizat strict candidatura la președinția României pentru scrutinul 2024–2025, iar menținerea hotărârii BEC a fost „fără dubiu, nelegală”, întrucât instituția nu avea dreptul să invalideze procesul electoral.
„Analizând și această decizie, constatăm fără dubiu că este una nelegală întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004 (republicată) pentru alegerea Președintelui României, BEC verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale.
Condițiile de fond sunt cele prevăzute la art. 37 din Constituția României: au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 16 alin. (3) din Constituție, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3), iar candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. Condițiile de formă vizează modul întocmirii documentației și a listelor de semnături depuse, aspecte ce nu au constituit motivul respingerii candidaturii”, arată avocatul.
Inquam Photos / Marian Calestru
„Curtea nu putea reveni asupra propriei decizii”
Avocatul consideră că CCR și-a depășit flagrant atribuțiile: „Să lămurim un lucru foarte clar! Soluția CCR a fost vădit nelegală, întrucât Curtea nu putea reveni asupra propriei decizii de validare inițiale, nu se putea autosesiza, nu putea anula întreg procesul electoral, întrucât nici Constituția și nici legea privind alegerea președintelui României nu dau această posibilitate”.
El a explicat și diferența dintre atribuțiile Curții și ale instanțelor obișnuite: „CCR are competența doar în materia alegerilor prezidențiale, dar raportat la prevederile legale și nu una discreționară, iar celelalte instanțe nu pot afecta candidatura domnului Georgescu decât în materie penală”.
În privința ipotezei ca CSAT să invoce din nou riscuri de securitate precum războiul hibrid sau dezinformarea, avocatul a explicat că asemenea avertismente nu pot duce la blocarea unei candidaturi: „Instituțiile statului au obligația ca atunci când există suspiciunea săvârșirii unei fapte incriminate de legea penală, să sesizeze organele judiciare, doar acestea putând interzice acest drept prin hotărâre definitivă, CCR fiind singura care poate anula un tur de scrutin și nu întreg procesul electoral, atunci când sunt constatate nereguli, dar nu referitoare la faptele unei persoane, ci la procedura de desfășurare a alegerilor”.