Măsura, ce ar urma să intre în vigoare în decembrie 2025, este prezentată drept o soluție la criza tot mai gravă a sănătății mintale în rândul tinerilor. Însă experții avertizează că această interdicție ar putea avea consecințe neașteptate și chiar periculoase pentru exact acei tineri pe care încearcă să-i protejeze, conform Psychology Today.
O generație în criză
În ultimii ani, Australia, ca multe alte țări, se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de adolescenți care se autovătămă, se confruntă cu depresie severă sau au gânduri suicidale. Părinții, profesorii și specialiștii în sănătate mintală caută explicații, iar degetul acuzator este îndreptat, adesea, către rețelele de socializare. Platforme precum TikTok, Instagram și Snapchat sunt acuzate că promovează standarde nerealiste de frumusețe, răspândesc conținut dăunător și amplifică presiunea socială asupra tinerilor.
Guvernul australian a decis, astfel, să intervină. Noul proiect de lege privind modificarea siguranței online, aprobat în primă lectură, va interzice accesul tinerilor sub 16 ani la principalele platforme de socializare. Oficialii speră că această limitare va crea un „moment de siguranță” digital, oferindu-le adolescenților un mediu mai sănătos în care să crească.
Dar este o interdicție de acest tip cu adevărat soluția? Unii experți spun că nu.
Cercetătorii avertizează: o măsură cu efect invers
Un articol publicat recent în revista Crisis: The Journal of Crisis Intervention and Suicide Prevention ridică semne de întrebare asupra eficienței acestei legi. Autorii, o echipă de cercetători de la Universitatea din Melbourne și Universitatea Stanford, avertizează că o astfel de interdicție ar putea avea consecințe neașteptate asupra tinerilor vulnerabili.
„Ideea de a ‘opri’ rețelele sociale pentru tineri sună bine politic, dar în realitate poate face mai mult rău decât bine”, afirmă Jo Robinson, autoarea principală a studiului.
Rețelele sociale nu sunt doar spații de hărțuire sau superficialitate, pentru mulți adolescenți, ele reprezintă singurul loc unde se simt înțeleși și acceptați. Tinerii care se confruntă cu anxietate, depresie sau izolare, inclusiv adolescenții LGBTQ+, găsesc adesea online grupuri de sprijin, comunități de empatie și informații salvatoare.
Blocarea accesului ar putea rupe aceste conexiuni și i-ar putea împinge pe unii tineri spre o izolare și mai profundă.
Mitul soluției simple
Legi care stabilesc limite de vârstă nu sunt o noutate: ele au fost aplicate pentru consumul de alcool, fumat sau educația sexuală. Însă relația dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală este mult mai complexă.
Deși un consum excesiv și toxic al rețelelor sociale poate duce la anxietate, tulburări de imagine corporală și chiar depresie, utilizarea moderată și conștientă poate avea efecte pozitive. Tinerii pot găsi inspirație, solidaritate și modele sănătoase de comportament online.
În plus, sinuciderea adolescentină are multiple cauze, de la sărăcie și traume familiale, până la presiunea academică și depresia netratată. Rețelele sociale pot amplifica aceste probleme, dar nu le generează. Ele sunt, de multe ori, doar oglinda unei suferințe mai profunde.
Probleme de confidențialitate și aplicare
Chiar și dincolo de aspectele psihologice, rămân întrebări practice: cum va fi aplicată această lege?
Verificarea vârstei online implică colectarea unor date sensibile, cum ar fi actele de identitate sau biometria, ceea ce stârnește îngrijorări legate de confidențialitatea datelor.
În plus, adolescenții au dovedit mereu o ingeniozitate remarcabilă când vine vorba de ocolirea barierelor digitale. VPN-uri, conturi false sau acces prin platforme alternative, toate acestea pot face ca interdicția să devină, în practică, aproape imposibil de aplicat.
Iar dacă legea eșuează, există riscul ca guvernul să piardă credibilitate, iar tinerii să se îndepărteze și mai mult de autorități.
O soluție alternativă: platforme mai sigure, nu interdicții mai dure
În locul unei interdicții totale, cercetătorii propun o abordare constructivă: colaborarea dintre guverne, companii tech și specialiști în sănătate mintală pentru a crea platforme mai sigure.
Jo Robinson sugerează dezvoltarea unor algoritmi care pun bunăstarea înaintea profitului, moderarea conținutului cu sprijin psihologic și instrumente care să îi învețe pe tineri cum să-și gestioneze timpul online.
De asemenea, adolescenții ar trebui implicați direct în elaborarea acestor politici. Ei cunosc mediul digital mai bine decât oricine și pot oferi soluții realiste, bazate pe experiența proprie.
Concluzie: între protecție și libertate
Interdicția de vârstă pentru rețelele sociale este o încercare curajoasă a Australiei de a proteja o generație aflată în suferință. Dar, așa cum avertizează experții, măsurile bine intenționate pot deveni arme cu două tăișuri.
Într-o lume în care conexiunea digitală este parte integrantă din viața de zi cu zi, soluția nu este să îi rupem pe tineri de internet, ci să îi ajutăm să-l folosească în mod sănătos și responsabil.
Provocarea reală nu este de a interzice conexiunea, ci de a o umaniza. Doar prin educație digitală, empatie și colaborare între generații putem transforma rețelele sociale dintr-un pericol într-un aliat al sănătății mintale.