Pakistanul s-a dovedit a fi un intermediar-cheie între Iran şi SUA, mediind o încetare a focului temporară şi planificând să găzduiască începând de vineri negocieri pentru a se pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, scrie miercuri France Presse într-o analiză.
Succes diplomatic remarcat de experți
"Pakistanul a obţinut unul dintre cele mai mari succese diplomatice după mulţi ani", a declarat pe platforma X cercetătorul american Michael Kugelman, specialist în Asia de Sud. "De asemenea, el a demonstrat că mulţi sceptici şi critici, care nu credeau că are capacitatea de a duce la bun sfârşit o întreprindere atât de complexă şi riscantă, s-au înşelat", spune el.
"Pakistanul are atuuri solide, fiind singura ţară din regiune care menţine relaţii bune atât cu Statele Unite, cât şi cu Iranul", explică fostul ambasador pakistanez la Teheran, Asif Durrani.
Legături istorice și geografice
Pakistanul are o frontieră comună de 900 de kilometri cu Iranul, ceea ce a contribuit la crearea unor legături istorice, culturale şi religioase profunde. Teheranul a fost primul stat care a recunoscut Pakistanul după obţinerea independenţei în 1947. Islamabadul a făcut acelaşi gest faţă de Republica Islamică după revoluţia din 1979.
Cele două ţări au cooperat şi în lupta împotriva Moscovei în timpul invaziei sovietice în Afganistan. În prezent, cele două ţări exprimă îngrijorări faţă de activităţile grupărilor armate transfrontaliere din regiunea Baluchistan.
Diplomaţia pakistaneză reprezintă, de asemenea, interesele diplomatice ale Iranului în SUA, unde Republica islamică nu are ambasadă.
Dimensiunea religioasă
În plus, Pakistanul este a doua ţară din lume cu cea mai mare populaţie musulmană şiită, după Iran.
Puternicul şef al armatei pakistaneze, mareşalul Asim Munir, a stabilit o relaţie personală cu preşedintele american Donald Trump. Generalul s-a deplasat la Washington împreună cu premierul Shehbaz Sharif anul trecut, după ostilităţile cu India.
Şeful guvernului pakistanez a salutat atunci intervenţia "îndrăzneaţă şi vizionară" a preşedintelui american, în timp ce Munir a susţinut ambiţiile acestuia de a obţine premiul Nobel pentru Pace, întrucât a împiedicat o escaladare a conflictului dintre Pakistan şi India, două ţări vecine care dispun de arme nucleare.
Pakistanul cunoaşte Iranul "mai bine decât mulţi alţii", recunoaşte şi Donald Trump.
Relații complicate cu SUA în trecut
Aceste relaţii personale au contribuit în timp la consolidarea legăturilor bilaterale americano-pakistaneze, sub influenţa intereselor strategice în schimbare.
De-a lungul vremii, raporturile dintre Washington şi Islamabad au cunoscut suişuri şi coborâşuri. Într-un timp, Pakistanul - aliat major neafiliat la NATO în "războiul împotriva terorismului" - a fost acuzat de SUA că adăposteşte jihadişti responsabili de atacuri împotriva trupelor coaliţiei internaţionale din Afganistan.
Relaţiile dintre ele au devenit şi mai tensionate când trupele americane l-au ucis pe liderul Al Qaida, Osama bin Laden, pe teritoriul pakistanez, în 2011, fără a informa Islamabadul.
Pakistanul a fost acuzat de complicitate în adăpostirea liderului Al Qaida, considerat "creierul" atacurilor din 11 septembrie 2001 împotriva SUA.
Pe plan regional, Pakistanul şi Arabia Saudită au semnat în 2025 un acord strategic de apărare reciprocă, care a consolidat legăturile de lungă durată dintre cele două ţări, dar a limitat totodată marja de manevră a Islamabadului în ceea ce priveşte sprijinul său pentru Teheran.
Guvernul Sharif tratează cu delicateţe Riadul, unde premierul pakistanez s-a deplasat recent pentru discuţii cu prinţul moştenitor Mohammad bin Salman.
Pakistanul întreţine, de asemenea, relaţii strânse cu Beijingul, care, după cum a declarat Donald Trump pentru AFP, a contribuit la eforturile de a convinge Iranul să se aşeze la masa negocierilor.
Diplomație activă și sprijin internațional
Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a găzduit luna trecută o reuniune cu omologii săi din Arabia Saudită, Turcia şi Egipt pentru a discuta dezescaladarea conflictului, după care a plecat la Beijing pentru noi negocieri.
China, cel mai mare partener comercial al Iranului, s-a alăturat apoi aliatului său de lungă durată din Asia de Sud, solicitând un plan de încetare a luptelor care au cuprins Orientul Mijlociu, declarând că susţine "rolul unic şi important al Pakistanului în calmarea situaţiei".
China, Arabia Saudită, Turcia, Egiptul şi Qatarul au oferit toate "sprijin pentru a se ajunge la o încetare a focului şi a da o şansă eforturilor diplomatice de pace", a declarat prim-ministrul Sharif pe X. De asemenea, el a mulţumit ţărilor arabe din Golf pentru "angajamentul lor în favoarea păcii şi stabilităţii în regiune".
Neutralitatea este importantă pe plan economic pentru Pakistan, care depinde de importurile de hidrocarburi ce tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Continuarea perturbărilor ar fi agravat aprovizionarea cu carburanţi, ar fi dus la o creştere a preţurilor şi ar fi constrâns guvernul, aflat în criză de lichidităţi, să impună noi măsuri de austeritate.
Dacă războiul s-ar încheia definitiv, aceasta ar consolida nu numai stabilitatea regională, ci şi statutul internaţional al Pakistanului, într-un moment în care ţara se află într-un conflict armat cu Afganistanul vecin şi la mai puţin de un an după un schimb de atacuri militare cu marele său rival, India.
Negocieri la Islamabad
Prim-ministrul pakistanez a declarat că va găzdui delegaţiile americană şi iraniană în capitală începând de vineri.
"Iranul se va simţi mai în largul său la Islamabad, de aceea a acceptat medierea Pakistanului", explică Asif Durrani, fost ambasador.
Dacă negocierile ar fi directe, "Pakistanul ar putea ajuta părţile să-şi retuşeze formulările în caz de impas", a indicat fostul diplomat, adăugând că responsabili pakistanezi ar putea de asemenea servi ca intermediari dacă părţile ar refuza să se întâlnească faţă în faţă.
Israelul a anunţat că susţine decizia lui Donald Trump de a suspenda atacurile împotriva Iranului, precizând totodată că armistiţiul nu include Libanul.
Această afirmaţie contrazice o declaraţie făcută anterior de prim-ministrul pakistanez, care asigura că armistiţiul se aplica "peste tot, inclusiv în Liban", notează AFP.