Într-o rezoluţie adoptată cu 469 voturi pentru, 97 împotrivă şi 38 de abţineri, PE a condamnat, în cei mai puternici termeni, "acţiunile imprudente şi în creştere ale Rusiei", după încălcări ale spaţiului aerian al Poloniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României.
Europa ridică scutul împotriva dronelor rusești
De asemenea, rezoluţia denunţă incursiunile deliberate ale dronelor deasupra unor infrastructuri critice din Danemarca, Suedia şi Norvegia şi consideră că toate aceste acţiuni fac parte din "războiul militar şi hibrid sistematic şi din provocările Rusiei împotriva Uniunii şi a statelor sale membre". Textul subliniază că Rusia este "pe deplin şi fără echivoc responsabilă" pentru acţiunile care au avut loc în spaţiul aerian polonez, eston şi român.
Astfel, într-un comunicat pe acest subiect, PE încurajează orice iniţiativă care să permită UE şi statelor sale membre să adopte "măsuri coordonate, unite şi proporţionate împotriva tuturor încălcărilor spaţiului lor aerian, în special doborârea ameninţărilor aeriene".
În plus, salută favorabil iniţiativele de a crea un zid european anti-drone şi de a înfiinţa o Gardă a Flancului Estic şi subliniază importanţa asigurării unei acoperiri ample pentru toate statele membre expuse la ameninţări directe la adresa securităţii lor în această zonă.
Conform rezoluţiei, mai multe dintre activităţile de sabotaj şi hibride pe care Rusia le-a desfăşurat împotriva UE echivalează cu terorism sponsorizat de stat, chiar dacă nu depăşesc pragul agresiunii armate.
Parlamentul European cere o apărare comună și reacții ferme la provocările Rusiei
În faţa acestor ameninţări, europarlamentarii consideră că UE trebuie să manifeste determinare şi să sublinieze clar că orice încercare din partea unei ţări terţe de a încălca suveranitatea statelor membre va fi imediat sancţionată.
De asemenea, ei solicită Consiliului şi Comisiei să sporească eficacitatea şi impactul sancţiunilor împotriva Rusiei pentru a submina definitiv capacitatea Rusiei de a-şi continua războiul împotriva Ucrainei şi ca măsurile restrictive să se extindă la toate statele "facilitatoare" - Belarus, Iran şi Coreea de Nord - şi la entităţile chineze care furnizează bunuri cu dublă utilizare şi componente militare indispensabile pentru fabricarea dronelor şi a rachetelor.
Mai concret, PE susţine îmbunătăţirea coordonării, unităţii şi solidarităţii între statele membre, instituţiile UE şi structurile NATO şi afirmă că este urgent să se avanseze către o adevărată Uniune Europeană a Apărării.
Toate aceste acţiuni trebuie să fie însoţite de finanţare adecvată, în cadrul bugetar actual şi în cel viitor, adaugă rezoluţia.
Este esenţială, de asemenea, o coordonare civil-militară mai mare în spaţiul aerian, precum şi dotarea corespunzătoare a forţelor de poliţie şi a autorităţilor civile cu mijloace pentru a detecta şi a se apăra împotriva dronelor.
Sunt necesare, de asemenea, mijloace adecvate pentru a proteja de drone infrastructurile critice, precum aeroporturile şi centralele energetice.
În cele din urmă, PE solicită consolidarea cooperării în domeniul apărării cu Ucraina, în special în ceea ce priveşte tehnologia dronelor şi măsurile de răspuns, inclusiv cooperarea industrială.
Totodată, îndeamnă la finalizarea legislaţiei privind Programul pentru industria europeană de apărare (EDIP), care va fi utilizat, împreună cu instrumentul de împrumuturi SAFE, pentru a angaja resurse financiare în scopul de a învăţa din experienţa Ucrainei şi de a sprijini Kievul în războiul cu vehicule aeriene fără pilot, potrivit Agerpres.