Președintele american Donald Trump își dorește cu adevărat Premiul Nobel pentru Pace, dar pentru a-l câștiga trebuie să schimbe strategia. Și să demonstreze mai multă consecvență și maturitate diplomatică, atât pe plan intern, cât și în politica externă. Aceasta este concluzia unui editorial semnat de Michael O’Hanlon, expert în strategie și apărare la Institutul Brookings, publicat în prestigioasa revistă americană The National Interest.
„Dacă Trump își dorește cu adevărat Nobelul, ar trebui să înceapă prin a fi mai puțin diviziv și răzbunător față de adversarii politici interni și să adopte o abordare mai cooperantă față de aliați și parteneri comerciali”, scrie O’Hanlon.
Analistul consideră că dorința lui Trump de a obține o asemenea recunoaștere este, în sine, un lucru pozitiv, un obiectiv demn pentru orice președinte american, dar unul care presupune răbdare și muncă diplomatică de durată.
În analiza sa, O’Hanlon amintește că doar patru președinți americani au primit Premiul Nobel pentru Pace: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson, Jimmy Carter și Barack Obama. „Roosevelt l-a câștigat după medierea sfârșitului războiului ruso-japonez din 1904–1905, un exemplu comparabil cu eforturile lui Trump din Orientul Mijlociu. Carter a fost recompensat pentru promovarea drepturilor omului și democrației după mandat, iar Obama a fost premiat prea devreme, mai degrabă pentru promisiunile sale decât pentru realizări concrete”, scrie autorul.
Trump a afirmat de mai multe ori că „a oprit opt războaie”, iar O’Hanlon îi recunoaște un rol diplomatic pozitiv în câteva cazuri: conflictul dintre Thailanda și Cambodgia, disputa dintre Armenia și Azerbaidjan privind Nagorno-Karabah și medierea dintre Egipt și Etiopia. De asemenea, expertul menționează eforturile administrației americane de a calma tensiunile dintre Kosovo și Serbia. Totuși, multe dintre aceste dosare, avertizează O’Hanlon, sunt departe de a fi soluționate definitiv.
Analistul american notează că Trump a arătat un interes real pentru pacea și dezvoltarea economică în estul Republicii Democrate Congo, însă inițiativele diplomatice lansate anul trecut nu au produs încă rezultate vizibile.
Pe de altă parte, O’Hanlon critică tendința lui Trump de a-și asuma merite exagerate, mai ales în cazul relațiilor dintre India și Pakistan, unde declarațiile sale au afectat cooperarea bilaterală. În privința războiului dintre Rusia și Ucraina, analistul admite că Trump „a acționat în direcția corectă din punct de vedere politic, deși tardiv și intermitent”.