Întâlnirea cu Donald Trump a scos la iveală atât promisiuni de ridicare a sancţiunilor şi posibile contracte militare, cât şi divergenţe majore privind relaţia Turciei cu Rusia.
În Biroul Oval, cei doi lideri au apărut alături, într-o atmosferă ce a amestecat cordialitatea cu presiunea negocierilor. Trump l-a descris pe Erdogan drept „un om foarte dur” şi a transmis un mesaj clar legat de dependenţa energetică a Ankarei. „Aş vrea ca el să nu mai cumpere deloc petrol din Rusia, cât timp Rusia continuă acest carnagiu împotriva Ucrainei”, a declarat președintele american.
Turcia se numără, alături de Ungaria şi Slovacia, printre principalii cumpărători europeni de ţiţei rusesc. Washingtonul încearcă să reducă această dependenţă, într-un moment în care Moscova este tot mai izolată pe scena internaţională.
Întrebat de jurnalişti dacă ar fi dispus să reia vânzările de avioane F-35 către Turcia, Trump a răspuns cu o formulă deschisă: „Cred că va reuşi să cumpere lucrurile pe care îşi doreşte să le cumpere”. Totodată, liderul de la Casa Albă a sugerat că ar putea ridica sancţiunile „foarte curând” şi chiar „aproape imediat, dacă avem o întâlnire productivă”.
Agenda celor doi include nu doar chestiuni militare, ci şi teme economice, energetice şi regionale. Erdogan a anunţat anterior că industria de apărare va fi o prioritate în discuţii, punctând în special nevoia de avioane F-35 şi negocierile în curs pentru 40 de aparate F-16.
Un oficial american a confirmat pentru Reuters că Washingtonul a redactat recent o declaraţie de intenţie pentru mai multe vânzări de armament către Ankara, printre care şi F-16 modernizate, capabile să întărească flota actuală a Turciei. Costurile pentru aceste aparate ar depăşi preţul unui F-35 standard, deoarece Turcia a cerut echipamente avansate şi modificări suplimentare. În schimb, F-35-urile nu au fost incluse, din cauza restricţiilor legale ce interzic vânzarea lor cât timp Ankara deţine sistemele ruseşti S-400.
Relaţia dintre cei doi preşedinţi a fost marcată în trecut de tensiuni, mai ales în legătură cu Siria. Însă odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, interesele lor par să se suprapună mai mult, inclusiv în privinţa susţinerii guvernului central sirian. Totuşi, poziţiile diametral opuse privind Israelul şi atacurile asupra Fâşiei Gaza, pe care Ankara le denumeşte „genocid”, rămân o sursă majoră de conflict.
În spatele uşilor închise, discuţiile din Biroul Oval şi de la prânzul oficial vor arăta dacă deschiderea afişată de Trump se va traduce rapid în acorduri concrete. Pentru Erdogan, sprijinul american ar putea însemna relansarea industriei de apărare şi un pas decisiv spre consolidarea poziţiei sale pe plan intern. Pentru Washington, însă, întrebarea cheie rămâne dacă Turcia va fi dispusă să rupă dependenţa de energia rusă.