Mongolia se confruntă cu una dintre cele mai tensionate perioade politice din ultimele decenii, în timp ce mii de cetățeni protestează în centrul capitalei Ulan Bator. Premierul mongol Luvsannamsrain Oyun-Erdene, la presiunea societății și a mediului politic, a demisionat după ce a pierdut votul de încredere în parlament. El va rămâne prim-ministru interimar până la numirea unui succesor.
"Fără surse transparente de venit, etalarea genților scumpe, călătoriile private și traiul în lux reprezintă o palmă flagrantă peste fața cetățeanului de rând"
De aproape două săptămâni, tot mai mulți tineri ies zilnic în stradă, revoltați de imaginile distribuite online în care fiul de 23 de ani al prim-ministrului afișează o viață de lux – cu elicoptere private, automobile de colecție și obiecte de lux greu accesibile pentru majoritatea cetățenilor.
Această demonstrație de opulență a provocat o reacție puternică, având în vedere că Oyun-Erdene s-a prezentat publicului ca provenind dintr-un mediu rural modest.
„Fără surse transparente de venit, etalarea genților scumpe, călătoriile private și traiul în lux reprezintă o palmă flagrantă peste fața cetățeanului de rând”, spune Amina, în vârstă de 28 de ani, membră activă a mișcării de protest Ogtsroh Amarhan ("Demisia este ușoară").
Femeia, care a ales să nu-și dezvăluie numele complet din rațiuni de siguranță, afirmă că nemulțumirea populară nu se limitează la stilul de viață afișat de fiul premierului, ci reflectă un sentiment general de alienare față de conducerea politică și privilegiile acesteia.
Nemulțumirile sunt accentuate de scumpirea continuă a traiului zilnic, inflația alimentată de conflictul din Ucraina, precum și de condițiile severe de poluare din capitală, oraș în care locuiește jumătate din populația națională.
"Majoritatea nu mai trăiesc de la un salariu la altul, ci de la un împrumut la altul, de la o datorie la alta"
„Costul vieții în Mongolia a crescut vertiginos. Mulți oameni plătesc aproape jumătate din venitul lor lunar pe impozite, iar banii rămași abia le ajung pentru a acoperi cheltuielile cu hrana, chiria sau utilitățile. Majoritatea nu mai trăiesc de la un salariu la altul, ci de la un împrumut la altul, de la o datorie la alta”, a explicat aceeași Amina.
Protestele se desfășoară constant în fața clădirii guvernamentale din piața Sükhbaatar, iar presiunea publică asupra premierului este în continuă creștere. Cu toate acestea, biroul acestuia a respins orice acuzații privind nereguli financiare, argumentând că declarațiile de avere sunt depuse conform prevederilor legale.
Corupția este un subiect sensibil în Mongolia, țară care s-a confruntat în mod repetat cu scandaluri de amploare. În urmă cu doi ani, manifestații ample au izbucnit din cauza unei fraude legate de exporturile de cărbune către China, prejudiciul estimat fiind de ordinul miliardelor.
Deși în cazul de față nu există dovezi clare că premierul ar fi implicat în fapte de corupție, imaginile postate de fiul său au revigorat neîncrederea generală față de moralitatea și integritatea celor aflați în funcții de conducere.
„Îmi doresc o societate dreaptă, în care oamenii obișnuiți să aibă un cuvânt de spus și în care oficialii guvernamentali să fie trași la răspundere. Văzând atâta inegalitate, nedreptate și aroganță din partea celor aflați la putere, m-am decis să-mi fac vocea auzită”, afirmă Ariunzaya Khajidmaa, o tânără de 23 de ani din Ulan Bator, prezentă la manifestații cu fiica sa nou-născută.
Nemulțumirea populației este amplificată și de percepția că sistemul judiciar nu funcționează eficient, întrucât dosarele de corupție ajung rareori la sentințe clare și rapide.
„Dacă te uiți la indicele de corupție, acesta a scăzut. Explicația este că, deși prim-ministrul a expus o mulțime de cazuri de corupție, nu s-a făcut nimic. Așa că acum toată lumea se uită la sistemul judiciar”, observă Bolor Lkhaajav, analist politic local.
Tensiunile din jurul premierului au dus la o pierdere a sprijinului politic în Parlament, unde era programat un vot de neîncredere. În urma scandalului, atât el, cât și fiul său au acceptat să fie investigați de agenția anticorupție, iar Oyun-Erdene a părăsit funcția.
Situația politică este complicată de faptul că Partidul Popular Mongol, aflat la putere, a decis recent să întrerupă colaborarea cu Partidul Democrat, al cărui sprijin era esențial în menținerea unei majorități stabile. Decizia vine după ce unii dintre democrați s-au alăturat criticilor stradali.
Unele voci cer modele "stabile" precum cele din "Rusia sau China"
Analistul politic Dambadarjaa Jargalsaikhan consideră că protestele din prezent reprezintă doar manifestarea vizibilă a unei tensiuni mai adânci, alimentate de nemulțumiri economice. El amintește că Oyun-Erdene, reales în 2024, s-a angajat să reducă dependența țării de minerit – sector care contribuie cu aproape 25% la PIB – și să deschidă noi direcții de dezvoltare.
Mongolia deține vaste rezerve de resurse naturale, printre care cărbune, cupru, aur și fosforit. Majoritatea exporturilor merg spre China – în special 90% din cărbunele produs.
Pentru a valorifica aceste resurse în beneficiul cetățenilor, guvernul a anunțat lansarea a 14 mari proiecte de infrastructură și energie, inclusiv legături feroviare internaționale și investiții în energie regenerabilă. Printre inițiativele emblematice se numără înființarea unui Fond Național de Avuție, care urmează să administreze profiturile din minerit pentru a sprijini educația, sănătatea, locuințele și programele sociale.
Legea Fondului, adoptată recent, permite executivului să preia controlul parțial (34%) asupra minelor cu valoare strategică. În prezent, sunt identificate 16 astfel de locații, iar veniturile rezultate vor fi direcționate către Fondul Național.
Deși Mongolia este, teoretic, o democrație parlamentară de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, parcursul său a fost marcat de instabilitate cronică. Numeroase guverne s-au succedat rapid, alimentând dezbateri despre necesitatea consolidării rolului prezidențial.
În prezent, președintele poate fi ales o singură dată, pentru un mandat de șase ani. Unele voci cer extinderea prerogativelor acestuia, invocând „modelele stabile” oferite de Rusia sau China.
„Cei care susțin puterea prezidențială spun: 'Uitați-vă la Rusia și China, acestea sunt puteri prezidențiale unipersonale și sunt foarte stabile'. Ei argumentează că 'am încercat acest sistem parlamentar și se pare că nu funcționează'.
În pofida presiunilor, președintele Ukhnaagiin Khurelsukh a dat asigurări că nu intenționează să modifice structura democratică a statului.
Pe fundalul tensiunilor sociale, biroul premierului a transmis că „a existat o încercare deliberată de a submina reformele guvernului de coaliție printr-o campanie ostilă” care urmărește să abată Mongolia de la parcursul său parlamentar și „să returneze puterea și bogăția în mâinile unui grup restrâns, condus de interes”, conform CNN.