Când Gundbert Scherf a lansat Helsing, o companie care dezvoltă drone militare și inteligență artificială pentru câmpul de luptă, obținerea finanțării părea o provocare aproape imposibilă. Înființată în urmă cu patru ani, compania germană a crescut lent, într-un climat european mai degrabă reticent la investițiile în tehnologie militară.
Totul s-a schimbat însă odată cu invazia rusă în Ucraina. Astăzi, Helsing a devenit cel mai valoros start-up de apărare din Europa, fiind evaluat recent la 12 miliarde de dolari, după o rundă de finanțare reușită.
„Europa, anul acesta, pentru prima dată în ultimele decenii, cheltuiește mai mult pe achiziții de tehnologie militară decât Statele Unite,” a afirmat Scherf.
Fost consultant la McKinsey, el compară tranziția pe care o traversează continentul cu un moment de cotitură istoric: „Europa începe să se împace cu ideea de apărare,” spune acesta, evocând analogii cu Proiectul Manhattan din SUA.
Berlinul schimbă regulile jocului
Un număr tot mai mare de oficiali și investitori din Germania - motorul economic al Europei - văd acum apărarea ca pe un nou pilon de dezvoltare industrială. Surse politice citate de Reuters spun că guvernul cancelarului Friedrich Merz face pași concreți pentru a deschide ușile armatei în fața start-up-urilor și a companiilor tech inovatoare.
Germania a decis să reducă barierele birocratice, să asigure plăți în avans pentru start-up-urile din apărare și să limiteze unele licitații la companiile din UE. Totul într-o mișcare care urmărește să reducă dependența de marile firme americane și să construiască o industrie defensivă europeană viabilă.
Această nouă viziune apare într-un context geopolitic tensionat, în care sprijinul SUA devine tot mai puțin sigur, iar Donald Trump revine în centrul scenei politice.
Soluții revoluționare: de la tancuri autonome controlate de AI, la drone subacvatice sau insecte robotizate pentru spionaj
Start-up-urile inovatoare nu mai sunt doar furnizori de idei - multe colaborează deja cu guvernul german alături de giganții consacrați din industrie, precum Rheinmetall sau Hensoldt. Acestea din urmă, deși dominante, sunt adesea prea rigide pentru a ține pasul cu ritmul noilor tehnologii, spun surse din industrie.
„Vrem să ajutăm Europa să-și recapete coloana vertebrală,” spune Scherf.
Companii precum Helsing dezvoltă soluții revoluționare: de la tancuri autonome controlate de AI, la drone subacvatice sau insecte robotizate pentru spionaj.
Un astfel de exemplu este Swarm Biotactics, care a creat „gândaci-cyborg” dotați cu camere și senzori. „Bio-roboții noștri – bazați pe insecte vii – sunt echipați cu stimulare neurală, senzori și module de comunicare securizată,” spune CEO-ul Stefan Wilhelm. „Pot fi dirijați individual sau pot opera autonom în roiuri.”
O schimbare de mentalitate
Directorul acceleratorului de inovare al Bundeswehr, Sven Weizenegger, spune că războiul din Ucraina a schimbat inclusiv percepția publică asupra domeniului apărării. „Germania a dezvoltat o nouă deschidere față de problema securității de la invazie încoace,” afirmă el.
Dovadă stă numărul tot mai mare de propuneri pe care le primește zilnic - între 20 și 30 de solicitări, față de doar câteva pe săptămână în urmă cu patru ani.
În paralel, guvernul german a anunțat că își va majora considerabil bugetul de apărare, cu obiectivul de a atinge 3,5% din PIB până în 2029. Asta înseamnă un buget estimat la 162 miliarde de euro - o creștere semnificativă față de nivelul actual.
Piața fragmentată a Europei
În timp ce SUA dispun de giganți consacrați în apărare și de o piață integrată, Europa rămâne o structură fragmentată. Fiecare stat are propriile reguli și standarde în materie de achiziții militare, ceea ce complică extinderea rapidă a start-up-urilor.
Totuși, Germania încearcă să depășească aceste bariere. Ministerul apărării promite reforme în procesul de achiziții, astfel încât tehnologii de ultimă oră - precum AI sau dronele - să ajungă cât mai repede pe front.
„Schimbările pe care le aduc pe câmpul de luptă sunt la fel de revoluționare ca introducerea mitralierei, tancului sau avionului,” a spus Annette Lehnigk-Emden, șefa agenției de achiziții militare.
Apărarea, noua locomotivă a economiei?
După ani de stagnare economică, Germania caută noi motoare de creștere. Criza energetică, scăderea exporturilor și presiunea competiției chineze au afectat economia de 4,75 trilioane de dolari. În acest context, industria apărării devine o oportunitate strategică.
„Trebuie doar să adoptăm această mentalitate: o bază industrială de apărare puternică înseamnă o economie puternică și inovație pe steroizi,” susține Markus Federle, partener la Tholus Capital.
Start-up-urile ies din „valea morții”
Până nu demult, aversiunea la risc a investitorilor europeni îngreuna finanțarea companiilor din apărare, mai ales în etapa de început. Astăzi însă, valul de fonduri publice atrage și capital privat.
În 2024, finanțarea prin capital de risc pentru start-up-urile europene din apărare a ajuns la 1 miliard de dolari, de aproape trei ori mai mult decât în 2022.
Germania conduce în această cursă. Start-up-urile germane au atras 1,4 miliarde de dolari în ultimii cinci ani, urmate de cele din Marea Britanie, arată o analiză Dealroom.
„Societatea a înțeles că trebuie să ne apărăm democrațiile,” a spus Christian Saller, partener la HV Capital.
Trecerea de la industrie auto la apărare
Scăderea cererii în industria auto a eliberat forță de muncă și capacități de producție pe care start-up-urile le valorifică rapid. „Start-up-urile au nevoie doar de minți care să facă proiectarea și prototiparea,” spune Stefan Thumann, CEO al Donaustahl. „Iar Mittelstand-ul german va fi mușchii lor”, potrivit Reuters.
CITEȘTE ȘI: Aderarea Ucrainei la UE, „frânată“. Germania taxează o decizie a lui Zelenski