Florinela Georgescu, director executiv al Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat în cadrul unei emisiuni DC News că supercelula s-a format într-un context atmosferic extrem de tensionat, dominat de o masă de aer tropical persistentă și foarte fierbinte. „Mare parte din manifestările cele mai severe au fost asociate aerului tropical. Adică s-au petrecut în această masă de aer extrem de fierbinte până la înălțimi foarte mari, care s-a dat dusă de deasupra noastră foarte greu”, a detaliat Florinela Georgescu.
Conflictul între aerul rece venit dinspre Europa Centrală și de Nord-Vest și aerul tropical, care stagna deasupra teritoriului României, a generat condițiile ideale pentru formarea unor sisteme noroase de tip supercelular. „Practic, pe parcursul mai multor zile, aerul rece dinspre Europa Centrală și de Nord-vest a încercat să avanseze deasupra țării noastre, fiind la competiție cu aerul tropical. Masa de aer a avut și o inerție foarte mare, iar la contactul cu aerul simțitor mai rece s-au generat sisteme noroase cu mare dezvoltare pe verticală, sisteme noroase cu viață lungă, care au reușit să parcurgă distanțe mari sau să staționeze foarte mult în același loc și de aici și fenomenele foarte severe”, a explicat Georgescu.
Unul dintre aceste fenomene, cu totul remarcabil din punct de vedere meteorologic, s-a produs în zona județelor Dâmbovița și Ilfov. Supercelula formată aici a reușit să traverseze capitala și să ajungă până la Gura Portiței într-un interval de doar șase-șapte ore. „Pe de altă parte, un exemplu frumos, ca să spun astfel, din punctul de vedere al specialistului în meteorologie, l-a reprezentat structura noroasă, supercelula care s-a dezvoltat în zona județelor Dâmbovița și Ilfov și a traversat inclusiv capitala și a reușit să ajungă în interval de 6-7 ore până la Gura Portiței”, a punctat directorul ANM.
Această supercelulă a fost însoțită de vânturi extrem de puternice, care au produs pagube majore, pe lângă cantitățile impresionante de precipitații. Vijelia a fost principalul factor de risc, la fel cum s-a întâmplat și în cazul furtunii devastatoare din Timișoara. „Această ultimă furtună s-a asociat și cu intensificări puternice ale vântului, pe lângă cantitățile importante de apă în timp scurt, declanșând vijeliile care au produs pagubele cele mai mari, de altfel și la Timișoara tot vijelia, tot viteza vântului a fost elementul cel mai important, cel mai sever al manifestării de vreme”, a precizat Georgescu.
În această vară, astfel de episoade de instabilitate au fost frecvente, însoțite adesea și de grindină de mari dimensiuni. Toate acestea sunt rezultatul unor mase de aer tropical de o intensitate rar întâlnită în trecutul recent. „Multe astfel de episoade cu vijelii am avut în această vară și cu grindină de mari dimensiuni, acestea fiind elemente ale unei instabilități atmosferice foarte puternice, generată, pe de o parte, cum spuneam, de caracteristici ale masei de aer tropical”, a adăugat directorul executiv al ANM.
Originea acestor mase de aer este una clar tropicală, cu sursă probabilă în regiunea Saharei. Aerul fierbinte a traversat Marea Mediterană, încărcându-se suplimentar cu vapori de apă și aducând un surplus de energie atmosferică, care a favorizat dezvoltarea rapidă a furtunilor violente. „Este un aer care, judecând după valorile de temperatură, de umezeală, cât de mult pe verticală era extinsă această masă de aer foarte cald, se încadrează în categoria clară a maselor de aer de origine tropicală. Deci un aer care, generat probabil deasupra Saharei, a reușit să traverseze Marea Mediterană, să se îmbogățească în vapori de apă, în același timp să încălzească tot bazinul Mării Mediterane, pentru că nu numai România a suferit în ultimele săptămâni, ci toate țările din zona bazinului Mediteranei, toată partea de est, sud-est a Europei”, a explicat Florinela Georgescu.