România, condamnată de CEDO în dosarul Cășuneanu: procurorii DNA au scurs interceptări secrete în presă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, marți, statul român, în cazul "Cășuneanu vs România", în care omul de afaceri s-a plâns că, în 2010, când a fost demarată o anchetă împotriva sa, procurorii DNA au servit presei interceptări telefonice private. Instanța europeană a decis că lui Costel Cășuneanu i-a fosta afectat dreptul la viață privată și imaginea publică, scrie luju.ro. Cășuneanu s-a plâns și de tratamente inumane și degradante la care a fost supus în timpul detenției. Judecătorii europeni au constatat că statul român, prin procurorii anticorupție, a încălcat în cazul afaceristului articolul 3, referitor la interzicerea torturii, și articolul 8, referitor la respectarea vieții private și de familie, acordându-i acestuia daune de 4.000 de euro. [caption id="attachment_306529" align="alignleft" width="640"] Foto: Florin Costiniu (stânga) și Costel Cășuneanu[/caption] Scurgerea în presă a unor informații din dosare ce ar trebui să rămână confidențiale duc de multe ori la distrugerea imaginii celor puși sub învinuire ori inculpare, care nu au pârghii legale să tragă la răspundere autoritățile pentru aceste acțiuni. Stenogramele apărute în presă în luna martie a lui 2013 conțineau discuții din acest dosar, purtate de senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Înaltei Curți Florin Costiniu și afaceriștii Costel Cășuneanu și Marius Locic. Stenogramele au apărut înainte ca aceștia să fie judecați, mai scrie luju.ro, producând un impact asupra imaginii acestora. Din motivare reiese că judecătorii europeni au remarcat numărul mare de cazuri în care se practică scurgerea de informații, din dosare aflate în faza secretă de urmărire penală, dar CSM, Ministerul Public și alte autorități nu au dat semne că intenționează să sfârșească acest fenomen care încalcă drepturile omului. Fragmente esențiale din motivarea CEDO - ... conținutul înregistrărilor a dat de gol informații cu privire la întreprinderile private ale solicitantului și, astfel, l-au pus într-o lumină nefavorabilă, dând impresia că a comis infracțiuni, în fața autorităților naționale... Scurgerile în presa de informații non-publice din dosarul penal pot fi considerate a fi o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private. - (...) Curtea constată că odată ce informația a fost publicată, solicitantul s-a trezit că nu are nici un mijloc de a solicita măsuri imediate pentru a i se apara reputația (...) reclamantul nu a avut nici un fel de mijloace pentru a se plânge împotriva autorităților pentru scurgerea de informații. - (..) De asemenea, este de remarcat faptul că scurgerea în presa de informații dintr-un dosar de urmărire penală nu constituie un incident izolat (...) Curtea constată că nu există nici un angajament din partea statului de creștere a gradului de conștientizare a instituțiilor sale în materie. Citește AICI integral Hotărârea CEDO în cauza "Cășuneanu versus România", varianta în limba engleză.