Propunerea Rheinmetall pentru programul de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) din România include un nivel de localizare de până la 35%, iar producția semnificativă în țară ar urma să înceapă abia după 2029, potrivit mai multor surse din industrie și din mediul guvernamental, apropiate de programul SAFE.
Aceste detalii ridică semne serioase de întrebare privind valoarea industrială și strategică a deciziei României de a selecta platforma Lynx în cadrul mecanismului de finanțare SAFE al UE, mai ales având în vedere dimensiunea și importanța programului.
Guvernul a transmis oficial Parlamentului lista companiilor selectate în cadrul mecanismului SAFE, confirmând platforma Lynx a Rheinmetall drept soluția aleasă. Conform raportului, doar 232 de vehicule vor fi finanțate prin SAFE din totalul de 298 planificate inițial, restul urmând să fie achiziționate prin contracte separate viitoare, într-un program estimat la aproximativ 2,6 miliarde euro. O astfel de modificare indică de regulă presiuni nerezolvate asupra costurilor în timpul negocierilor.
Surse apropiate negocierilor ne-au precizat faptul că planul Rheinmetall prevede o producție locală limitată în faza inițială, activitățile esențiale și cele cu valoare adăugată ridicată fiind amânate după 2029.
Calendarul întârziat ridică și riscuri privind apariția unui gol de capabilitate, deoarece livrările inițiale ar urma să se bazeze pe importuri din linii de producție existente în afara României, limitând beneficiile industriale și operaționale imediate.
„Armata este interesată ca o parte cât mai mare din producția unui echipament să fie integrată în economia locală. Acest lucru are motive operaționale și logistice, inclusiv mentenanța”, a declarat generalul (r) Dorin Toma din cadrul Forțelor Terestre Române. „Este mult mai ușor să asiguri suportul logistic și mentenanța, chiar și pe timp de pace, când majoritatea echipamentului este produs local.”
Deși ministrul Apărării, Radu Miruță, a respins ferm orice majorare de preț, rezultatul final sugerează că aceasta a fost totuși acceptată—absorbită prin reducerea volumului de achiziție de la 298 la 232 de vehicule IFV, ceea ce criticii consideră că a indus în eroare opinia publică.
În plus, variantele derivate cheie nu au fost incluse integral în acordul actual, unele configurații fiind eliminate din setul inițial de cerințe. Programul fusese conceput inițial ca o familie completă de până la cinci variante pe un șasiu comun, însă Rheinmetall nu oferă un vehicul de evacuare blindat bazat pe șasiul Lynx, ci utilizează o soluție derivată din familia Leopard. Această ajustare elimină practic cerințe pe care compania nu le putea îndeplini într-o arhitectură unificată—o abordare care pare să fi fost acceptată de autoritățile române.
Un proces de achiziție contestat
Procedura de achiziție este, de asemenea, criticată. Documentele oficiale confirmă că contractul a fost atribuit printr-o procedură negociată fără publicare prealabilă, în baza OUG 62/2025. Deși legală, utilizarea acestui mecanism pentru cel mai mare program de apărare finanțat prin SAFE în România ridică semne serioase privind transparența și integritatea competițională.
Guvernul român nu a publicat o evaluare comparativă detaliată a ofertelor concurente. Totuși, surse din industrie indică existența unor alternative care ar fi îndeplinit condițiile de preț, ar fi acoperit toate variantele necesare și ar fi oferit niveluri de localizare semnificativ mai mari—de până la 80%—cu începerea producției locale încă din 2028.
În acest context, structura confirmată a programului Lynx—cantități reduse, localizare întârziată, cerințe ajustate și un proces de atribuire necompetitiv—este probabil să intensifice dezbaterea privind alinierea deciziei finale cu strategia industrială pe termen lung și interesul național al României.
Decizia privind IFV-urile va rămâne probabil în centrul controversei, pe măsură ce se acumulează întrebări legate de transparență, eficiența utilizării fondurilor și alinierea cu interesul național.