UPDATE 20: Ministrul turc de Externe declară că Iranului i s-a cerut să evite „răspândirea războiului” în Orientul Mijlociu
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a oferit declarații într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani.
Oficialul de la Ankara a spus că a fost în contact cu Statele Unite și Iranul pentru a înțelege care este poziția lor în războiul din Orientul Mijlociu, iar eforturile sale de a pune capăt conflictului vor continua.
Turcia a transmis sfaturi „prietenoase” Iranului pentru a evita extinderea războiului cu SUA și Israel în Orientul Mijlociu.
Totodată, ministrul turc a afirmat că aacurile Teheranului asupra țărilor din regiune sunt „inacceptabile”, în timp ce Israelul ar fi principalul autor al războiului din Orientul Mijlociu, dar Iranul are o „responsabilitate istorică” de a nu ataca națiunile vecine.
UPDATE 19: Israelul a efectuat atacuri asupra țintelor navale iraniene în Marea Caspică
Armata israeliană a declarat că forțele sale aeriene au lansat atacuri asupra țintelor navale iraniene în Marea Caspică pentru prima dată de la începutul războiului.
Atacurile aeriene de aseară au lovit ținte dintr-un port al marinei iraniene, unde sunt ancorate zeci de nave. Printre ținte s-au numărat nave care transportau sisteme de apărare aeriană, arme antisubmarin și ambarcațiuni de patrulare, a precizat acesta.
Un sediu central pentru activități navale în Marea Caspică și infrastructura utilizată pentru reparații și întreținere au fost, de asemenea, lovite, a precizat acesta.
UPDATE 18: Și locuitorii din Qatar sunt avertizați cu privire la un potențial pericol
Autoritățile din Qatar au emis, joi, o alertă, avertizând locuitorii să rămână în casele lor și în alte locuri sigure „până când amenințarea va trece”.
UPDATE 17: Sirene de alarmă activate în Bahrain. Autoritățile îndeamnă cetățenii să caute adăpost
Sirenele au fost activate, joi după-amiază, în Bahrain. Ministerul de Interne al țării a îndemnat cetățenii să caute adăpost și să rămână calmi.
UPDATE 16: Șase state au anunțat că sunt pregătite să asigure transportul în Strâmtoarea Ormuz
Update 15: Gardienii Revoluţiei susţin că au lansat rachete împotriva Flotei a V-a a SUA şi a unor obiective energetice israeliene
Corpul Gardienilor Revoluţiei islamice din Iran (IRGC) declară - într-un comunicat difuzat joi - că au efectuat un atac "de precizie" cu rachete cu rază medie de acţiune împotriva Flotei a V-a a Marinei SUA, dislocată în Orientul Mijlociu, precum şi asupra unor obiective energetice din Israel, relatează EFE.
Gardienii Revoluţiei detaliază în comunicatul lor, difuzat de agenţia locală de presă Fars, că acest al 64-lea val al răspunsului militar iranian - iniţiat ca ripostă la ofensiva americano-israeliană declanşată în 28 februarie - obiectivele vizate pe teritoriul israelian, menţionând aeroportul Ben Gurion, rafinăriile din Haifa şi Rishon LeZion.
În comunicat, IRGC susţine că operaţiunea a fost desfăşurată cu un "succes deplin", fiind utilizate mai multe tipuri de rachete balistice, unele cu ogive cu fragmentaţie, pe bază de sisteme cu propulsie lichidă şi solidă.
Rachetele cu combustibil solid utilizează un propulsor care se aprinde instantaneu şi generează o forţă de propulsie imediată, fără complicaţiile încărcării cu combustibil lichid, astfel încât pot fi lansate rapid, sunt uşor de depozitat timp îndelungat şi dificil de detectat.
Rachetele cu ogive cu dispersie eliberează mai multe submuniţii care se împrăştie pe o suprafaţă foarte mare, iar fiecare dintre aceste dispozitive explodează separat; uneori rămân bombe nedetonate care continuă să fie periculoase.
Pe de altă parte, armata iraniană a avertizat joi că răspunsul la atacurile împotriva infrastructurilor energetice ale Iranului "este deja în curs şi încă nu s-a încheiat", după recentele bombardamente israeliene asupra instalaţiilor de gaze din sudul Republicii islamice.
Tot joi, o dronă a lovit rafinăria petrolieră saudită Aramco de Samref, situată pe coasta Mării Roşii, în timp ce apărarea antiaeriană a regatului saudit a interceptat o rachetă balistică în aceeaşi zonă, în apropierea portului Yanbu.
Update 14: Iranul ameninţă că răspunsul său la atacurile asupra infrastructurii sale energetice "nu s-a încheiat încă"
Armata iraniană a avertizat joi că răspunsul său la atacurile împotriva infrastructurii sale energetice "este deja în curs de desfăşurare şi nu s-a încheiat încă", în urma recentelor bombardamente israeliene asupra instalaţiilor de gaze din sudul ţării, informează EFE.
"Îl avertizăm pe duşman că a făcut o greşeală gravă atacând infrastructura energetică a Republicii Islamice Iran, iar răspunsul este deja în curs de desfăşurare şi nu s-a încheiat încă", a avertizat Brahim Zolfaqari, purtător de cuvânt al Cartierului General Central din Khatam al-Anbiya, într-un comunicat preluat de agenţia de ştiri Fars.
Zolfaqari a declarat că, dacă atacurile împotriva instalaţiilor energetice iraniene se vor repeta, Iranul va răspunde prin atacarea infrastructurii energetice aparţinând SUA, Israelului şi aliaţilor acestora "până la distrugerea completă".
În plus, el a ameninţat cu un răspuns "mult mai sever" decât cel de miercuri seară.
Miercuri, Israelul a atacat instalaţiile de gaze South Pars, parte a celui mai mare zăcământ de gaze din lume, împărţit între Iran şi Qatar.
Arabia Saudită a anunţat joi că două dintre rafinăriile sale din Riad au fost atacate, potrivit Al Jazeera, în timp ce ministrul de Externe saudit, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat că ţara îşi rezervă dreptul de a lua măsuri militare împotriva Iranului, dacă este necesar.
La rândul său, Qatarul a denunţat din nou atacuri iraniene asupra infrastructurii sale energetice joi dimineaţă devreme, după ce un atac a provocat miercuri un incendiu la rafinăria Ras Laffan, principala instalaţie de gaze naturale lichefiate a ţării.
Update 13: Italia estimează că există sute de "celule latente" iraniene în întreaga lume
Ministrul apărării italian, Guido Crosetto, a avertizat joi că "se estimează că există sute de 'celule latente' iraniene în întreaga lume, oameni care par normali, dar care pot fi activaţi în orice moment pentru a comite acte teroriste", informează EFE.
"În acest moment, atacuri directe împotriva Italiei comise de Iran sau de aliaţii săi, cum ar fi Hezbollah, nu sunt luate în considerare", a declarat ministrul într-un interviu acordat postului de radio RTL 102.5.
El a avertizat însă că problema pentru Italia "şi pentru toţi cei care nu sunt implicaţi în conflict este terorismul" şi a apreciat că "această criză nu se va încheia în următoarele săptămâni".
Crosetto şi-a exprimat convingerea că "Statele Unite credeau că decapitarea regimului de la Teheran ar fi suficientă pentru a crea condiţiile care ar aduce o schimbare a conducerii iraniene, dar acum îşi dau seama că reacţia prestabilită a Iranului este de a dezlănţui haosul".
Ministrul apărării italian a explicat, de asemenea, miercuri seară, într-o emisiune televizată, că în Strâmtoarea Ormuz "o flotă europeană ar fi percepută ca o flotă a NATO, prin urmare, ca o flotă care merge la război alături de Statele Unite şi Israel".
Prin urmare, Crosetto a subliniat că poziţia Italiei este că este nevoie de o flotă "care arborează steagul ONU".
"O flotă care să reunească Europa, China, Asia, India şi toate ţările lumii. Dacă trebuie să organizăm un convoi pentru a securiza (Strâmtoarea) Ormuz, trebuie să implicăm o coaliţie a tuturor naţiunilor, începând cu ONU, pentru a o reactiva, astfel încât Iranul să nu o perceapă ca pe un atac", a declarat el.
"Astăzi (joi - n.r.), secretarul general al ONU, Antonio Guterres, participă la Consiliul European şi sper că va fi convins să întreprindă o misiune internaţională pentru a garanta securitatea Strâmtorii Ormuz, unde trebuie să existe o prezenţă globală", a insistat ministrul italian.
Organizaţia Naţiunilor Unite "ar putea chiar să-şi revitalizeze rolul, care s-a diminuat oarecum în ultima vreme", a adăugat Crosetto.
Prin urmare, "haideţi să profităm de faptul că primii care vor avea nevoie de acest petrol ar putea fi chinezii sau indienii şi să formăm o coaliţie a tuturor naţiunilor, astfel încât Iranul să nu perceapă acest lucru ca pe un atac şi, astfel, să se poată relua traversarea prin Strâmtoarea Ormuz", a conchis ministrul apărării italian.
Update 12: Ţările arabe şi islamice condamnă atacurile deliberate ale Iranului
Ţările arabe şi islamice au condamnat ferm atacurile "deliberate" ale Iranului cu rachete balistice şi drone, cerând oprirea imediată a acestora şi respectarea dreptului internaţional, se arată într-o declaraţie comună publicată joi, relatează Anadolu.
Miniştrii de Externe ai Turciei, Azerbaidjanului, Bahrainului, Egiptului, Iordaniei, Kuweitului, Libanului, Pakistanului, Qatarului, Arabiei Saudite, Siriei şi Emiratelor Arabe Unite s-au întâlnit miercuri la Riad pentru a discuta despre recentele atacuri iraniene şi escaladarea conflictului în regiune.
Atacuri asupra infrastructurii civile
Miniştrii au declarat că atacurile au vizat zone rezidenţiale şi infrastructură civilă cheie, inclusiv instalaţii petroliere, uzine de desalinizare, aeroporturi şi sedii diplomatice în ţările vecine, subliniind că astfel de acţiuni nu pot fi justificate în nicio circumstanţă.
Ei au declarat că statele au dreptul să se apare conform articolului 51 din Carta ONU, îndemnând în acelaşi timp Iranul să înceteze atacurile şi să promoveze diplomaţia pentru a calma tensiunile.
Miniştrii au afirmat că viitorul relaţiilor cu Iranul depinde de respectarea suveranităţii statelor şi de neamestecul în afacerile lor interne, precum şi de abţinerea de la încălcarea suveranităţii sau a teritoriilor acestora şi de la utilizarea capacităţilor militare pentru a ameninţa ţările din regiune.
Ei au subliniat necesitatea ca Iranul să respecte Rezoluţia 2817 a Consiliului de Securitate al ONU (2026), care solicită încetarea imediată a atacurilor, încetarea ameninţărilor la adresa statelor vecine şi încetarea sprijinului, a finanţării şi înarmării miliţiilor afiliate din ţările arabe.
Îngrijorări legate de securitatea maritimă şi de situaţia din Liban
Miniştrii au cerut, de asemenea, Iranului să se abţină de la ameninţarea navigaţiei internaţionale în Strâmtoarea Ormuz şi a securităţii maritime din Bab al-Mandab şi să înceteze sprijinul, finanţarea şi înarmarea miliţiilor afiliate din ţările arabe.
Ei au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, stabilitatea şi integritatea teritorială a Libanului şi au condamnat atacurile Israelului asupra Libanului şi politicile sale expansioniste în regiune.
Miniştrii şi-au reafirmat angajamentul faţă de continuarea consultărilor şi a coordonării pentru a monitoriza evoluţiile, pentru a adopta poziţii comune şi pentru a lua măsurile necesare pentru a le proteja securitatea, stabilitatea şi suveranitatea.
Escaladarea regională s-a intensificat de când Israelul şi SUA au lansat o ofensiva comună asupra Iranului pe 28 februarie, care s-a soldat până în prezent cu circa 1.300 de morţi, între care şi fostul lider suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Iranul a ripostat cu atacuri cu drone şi rachete în întreaga regiune şi a închis Strâmtoarea Ormuz, o rută cheie la nivel mondial pentru transportul petrolului, perturbând pieţele energetice globale.
Update 11: Ministrul de Externe libanez: Guvernul este decis să elibereze ţara de sub influenţa iraniană
Guvernul libanez este "decis să elibereze" ţara mediteraneeană de "sub influenţa iraniană", după ce, potrivit ministrului de Externe Youssef Rajji, "Iranul a ordonat Hezbollah să tragă Libanul într-un război pe care nu l-a ales". Youssef Rajji a făcut declaraţia joi în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe din mai multe ţări arabe şi islamice, convocată la Riad de Arabia Saudită, pentru coordonarea răspunsului la ameninţările privind securitatea şi stabilitatea regiunii, în contextul războiului declanşat de Israel şi SUA împotriva Iranului şi al ripostei Republicii islamice împotriva vecinilor săi, relatează EFE.
Rajji a denunţat că prin acţiunile sale Iranul încearcă să submineze securitatea şi pacea ţărilor arabe şi islamice în scopuri oportuniste, subliniind că este necesară o poziţie fermă şi o responsabilitate istorică pentru pentru a apăra securitatea şi suveranitatea ţărilor atacate de Teheran. În acest context, ministrul libanez a menţionat că guvernul său a luat o serie de decizii şi procedează la punerea lor în aplicare, subliniind că nu va da înapoi. Printre acestea se numără interzicerea activităţilor militare ale grupării şiite pro-iraniene Hezbollah, considerată responsabilă pentru ofensiva israeliană împotriva Libanului.
"Aventura Hezbollah de a lansa rachete împotriva Israelului a provocat Israelul să comită noi atacuri şi incursiuni pe teritoriul libanez", a declarat ministrul. Totodată, atacurile iraniene împotriva ţărilor vecine - pe care Teheranul le justifică afirmând că vizează interesele şi bazele militare americane din aceste teritorii - sunt îndreptate împotriva "ţărilor care au adoptat o politică împăciuitoare faţă de Iran", a subliniat Rajji.
"Sunt ţări care de mult timp au adoptat politici de bună vecinătate, au construit punţi de cooperare şi au încercat să împiedice regiunea să alunece spre conflicte. Ce mesaj transmite Iranul regiunii noastre atunci când moderaţia este răsplătită cu agresiune?", a întrebat retoric ministrul libanez.
De asemenea, Rajji a cerut Israelului să respecte toate angajamentele internaţionale şi să se retragă de pe teritoriul libanez pe care îl ocupă din 2024.
După ce Hezbollah a decis să se alăture războiului Iranului împotriva Israelului şi a SUA şi represaliile israeliene ulterioare împotriva teritoriului libanez, preşedintele Libanului, Joseph Aoun, a reacţionat ferm şi s-a angajat să interzică orice activitate armată a grupării şiite şi să obţină dezarmarea completă a acesteia, considerând ilegale operaţiunile militare ale acesteia.
Aoun acuzat chiar Hezbollah că a întins o "capcană" statului prin atacul său împotriva Israelului, căutând să provoace o invazie israeliană care ar obliga autorităţile să intervină direct sau să justifice acţiunile grupării.
Represaliile israeliene împotriva Hezbollah a provocat cel puţin 968 de morţi şi sute de răniţi în Liban, pe lângă sutele de mii de persoane strămutate în interiorul ţării.
Update 10: Brigăzile Hezbollah din Irak se angajează condiţionat să nu mai atace timp de cinci zile ambasada SUA
Un influent grup armat pro-iranian din Irak, Brigăzile Hezbollah, s-a angajat joi să înceteze timp de cinci zile atacurile împotriva ambasadei americane din Bagdad, prezentând în acelaşi timp o serie de condiţii, informează AFP.
În noaptea de miercuri spre joi, AFP nu a înregistrat niciun foc de dronă sau rachetă asupra ambasadei americane din Bagdad.
Cu toate acestea, joi dimineaţa, Hachd al-Chaabi, o alianţă de foşti paramilitari cuprinzând grupuri pro-iraniene, a afirmat că doi dintre luptătorii săi au fost ucişi în două lovituri distincte vizând poziţiile lor din nordul Irakului.
Odată cu războiul din Orientul Mijlociu, declanşat pe 28 februarie de atacul israeliano-american asupra Iranului, Irakul a fost atras într-un conflict pe care îşi dorea să îl evite cu orice preţ, scrie France Presse.
Grupurile pro-iraniene din Irak revendică zilnic atacuri împotriva militarilor americani sau asupra siturilor petroliere, în timp ce aceste facţiuni armate sunt vizate de lovituri imputate Washingtonului sau Israelului.
"Secretarul general al Brigăzilor Hezbollah a dat ordin să se înceteze a fi vizată ambasada americană la Bagdad timp de cinci zile", se menţionează într-un comunicat publicat joi dimineaţa.
Textul menţionează totuşi mai multe condiţii. În primul rând, "împiedicarea entităţii sioniste de a bombarda suburbia (sudică a) Beirutului", dar şi un angajament al inamicilor "de a nu bombarda zonele rezidenţiale din Bagdad sau din provinciile" irakiene.
De fiecare dată când "inamicul nu va respecta" acest armistiţiu, "riposta va fi imediată", a avertizat grupul, evocând "o creştere a intensităţii atacurilor după terminarea perioadei" de cinci zile.
Ambasada americană a fost în mai multe rânduri ţinta unor atacuri cu drone şi rachete în ultimele zile, cele mai multe fiind interceptate de apărarea antiaeriană. De asemenea, un centru diplomatic şi logistic american de la aeroportul internaţional din Bagdad, care găzduieşte militari, este vizat în mod regulat.
În nordul Irakului, două atacuri "israeliano-americane" au vizat joi dimineaţa o poziţie din câmpia Ninive, unde se află Mosul, precum şi un loc din apropierea unui aeroport militar din provincia Salaheddin, potrivit a două comunicate ale Hachd, alianţă integrată în forţele regulate ale statului irakian.
În timpul atacului din provincia Salaheddin, evacuarea victimelor "s-a dovedit dificilă deoarece aviaţia inamică îşi continua survolul", asigură unul dintre texte, care menţionează că, în trecut, a avut loc "o vizare deliberată a ajutoarelor."
Bombardamentul din Ninive a vizat o poziţie a celei de-a 30-a brigăzi a Hachd, potrivit unui comunicat. Un "ajutor local", această brigadă "de rangul trei", conform unei estimări realizate în 2024 think tank-ul american Washington Institute, a fost acuzată de atacuri împotriva ţintelor americane, kurde şi turce.
Această facţiune afiliată puternicei organizaţii Badr şi formată în principal din membri ai minorităţii etno-religioase Shabak, "joacă un rol important în consolidarea influenţei iraniene şi a aliaţilor săi" în câmpia Ninive, potrivit analizei realizate de Washington Institute.
Update 9: Rafinării lovite în Arabia Saudită şi Kuweit
O rafinărie saudită dintr-un port strategic de la Marea Roşie şi alte două din Kuweit au fost lovite de drone, au anunţat joi autorităţile locale, în timp ce Iranul îşi continuă atacurile împotriva instalaţiilor energetice ale vecinilor din Golf, relatează AFP.
"O dronă s-a prăbuşit în rafinăria saudită din Samref, situată în zona industrială Yanbu, pe coasta Mării Roşii", a declarat Ministerul Apărării din Arabia Saudită.
"Evaluarea pagubelor este în curs", a adăugat el.
Ministrul saudit a declarat anterior pe reţeaua X că a interceptat o rachetă balistică care viza portul Yanbu, unde se află zona industrială şi care serveşte drept rută majoră de export pentru petrolul saudit de la închiderea aproape completă a Strâmtorii Ormuz.
Deţinută de gigantul petrolier saudit Aramco şi Mobil Yanbu Refining Company, o filială a ExxonMobil, rafinăria Samref are o capacitate de procesare de peste 400.000 de barili de ţiţei pe zi.
În Kuweit, cele două rafinării ale companiei naţionale de petrol, Mina Abdullah şi Mina Al-Ahmadi, au fost, de asemenea, lovite de drone joi dimineaţă, provocând incendii la ambele situri.
Compania Naţională de Petrol din Kuweit (KNPC) a raportat ulterior că incendiile au fost ţinute sub control, fără a se înregistra victime.
Cele două rafinării au o capacitate combinată de 800.000 de barili pe zi.
În cursul nopţii, atacurile iraniene au provocat "daune considerabile" celui mai mare sit de gaze naturale lichefiate din lume, situat în Qatar, reaprinzând temerile privind o criză economică majoră şi provocând noi ameninţări din partea lui Donald Trump la adresa Teheranului.
Update 8: Trump ştia că Israelul va ataca câmpul de gaze din Iran, deşi a afirmat că nu era la curent
Preşedintele american Donald Trump ştia că Israelul plănuia să atace facilităţile de gaze South Pars, care fac parte din cel mai mare zăcământ de gaz din lume, împărţit de Iran şi Qatar, au informat joi mass-media americane, transmite EFE.
În pofida faptului că Donald Trump a afirmat pe reţeaua sa Truth Social că SUA "nu ştiau nimic în particular despre acest atac ", el însuşi discutase cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu despre planurile Israelului de a-l ataca, conform publicaţiei digital Axios, care citează surse oficiale din cele două ţări.
Două surse israeliene au declarat, de asemenea, pentru postul de televiziune CNN că atacul israelian fusese coordonat anterior cu SUA.
Totul indică faptul că Trump a susţinut că nu ştia de atac pentru a linişti Qatarul, care nu fusese avertizat în prealabil despre ceea ce urma să se întâmple şi care, după ce proiectilul israelian a lovit miercuri câmpul uriaş de gaze, a contactat Casa Albă şi Pentagonul pentru a cere explicaţii, potrivit Axios.
Qatarezii au vrut să afle dacă SUA ştiau în prealabil că va avea loc atacul, iar emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, a avut mai multe discuţii cu oficiali ai acestei ţări pentru a coordona un apel urgent între preşedintele Trump şi emirul Tamim bin Hamad al Thani din Qatar, adaugă publicaţia.
Ulterior, preşedintele Trump a scris pe Truth Social mesajul în care a susţinut că SUA nu erau la curent cu atacul Israelului şi că Qatarul "nu a fost implicat în niciun fel şi în niciun sens şi nu avea nicio idee că urma să se întâmple".
Ca represalii pentru atac, Iranul a atacat miercuri rafinăria de la Ras Laffan, principala rafinărie de gaze naturale lichefiate din Qatar, atac pe care Donald Trump l-a calificat drept "nedrept şi nejustificat" şi a garantat că Israelul nu va mai ataca câmpul South Pars decât dacă atacurile împotriva Qatarului vor continua, ceea ce s-a întâmplat în dimineaţa zilei de joi.
În cazul în care vor exista mai multe atacuri asupra rafinăriilor din Qatar, "Statele Unite, cu sau fără ajutorul sau consimţământul Israelului, vor face să explodeze complet câmpul de gaze South Pars, cu o forţă şi o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut niciodată", a avertizat preşedintele american.
Scopul atacului israelian asupra câmpului de gaze iranian era de a pune presiune asupra Teheranului pentru a înceta blocarea Strâmtorii Ormuz, esenţială pentru aprovizionarea globală cu petrol, conform surselor israeliene citate de Axios.
Update 7: Preţul gazelor a sărit de 70 de euro pentru un megawatt-oră în Europa după atacul Iranului asupra Qatarului
Preţul gazelor naturale în Europa au înregistrat joi dimineaţa un salt de 35%, după loviturile împotriva infrastructurilor energetice din Orientul Mijociu, în special un atac al Iranului care a vizat cea mai mare facilitate de producţie a gazului lichefiat din lume, complexul Ras Laffan din Qatar, transmite Bloomberg.
La scurt timp după debutul tranzacţiilor, în jurul orei 8:02 a.m., la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale afişau o creştere de 30,76%, până la 71,47 de euro pentru un MWh, după ce anterior au crescut chiar şi cu 35%.
Complexul Ras Laffan al companiei Qatar Energy a suferit "pagube considerabile", după o serie de atacuri care au provocat incendii de dimensiuni considerabile, a confirmat compania. Instalaţia produce de obicei aproximativ o cincime din oferta mondială de gaze lichefiate şi, deşi livrările fuseseră deja oprite la începutul acestei luni din cauza războiului, ultimele atacuri ameninţă să menţină preţurile gazelor în Europa şi Asia la un nivel ridicat pentru mai mult timp.
De asemenea, facilităţile de gaze Habshan din Abu Dhabi au fost şi ele închise după ce au fost lovite de resturi care au căzut în urma unui atac interceptat. Preşedintele Donald Trump a declarat că SUA vor riposta dacă instalaţiile de gaze lichefiate din Qatar vor fi atacate din nou.
Detalii complete despre amploarea pagubelor şi calendarul lucrărilor de reparaţii nu sunt încă disponibile. Deşi ţările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazelor lichefiate transportate din Orientul Mijlociu, orice întrerupere prelungită a fluxurilor ar reduce balanţa globală a aprovizionării, menţinând preţurile ridicate la nivel mondial.
În ceea ce priveşte Europa, escaladarea atacurilor vine într-un moment dificil, deoarece regiunea iese din iarnă cu depozitele epuizate. Aceasta înseamnă că va trebui să cumpere mai multe încărcături de gaze lichefiate în această vară pentru a le reumple, concurând cu cumpărătorii din Asia pentru mai puţine livrări disponibile.
"Gazele lichefiate din Qatar ar putea, în principiu, să fie offline timp de mai multe luni şi, în cel mai rău caz, ani. Pentru piaţa gazelor, criza nu se termină pur şi simplu pentru că războiul se termină şi Strâmtoarea Ormuz se redeschide", a declarat Arne Lohmann Rasmussen, analist şef la Global Risk Management.
Complexul Ras Laffan a fost închis la începutul acestei luni după un atac cu drone iraniene, prima întrerupere a aprovizionării în trei decenii de funcţionare. Acum, după ultimele lovituri, ca represalii pentru un atac israelian asupra zăcămintelor iraniene de gaze de la South Pars, complexul Ras Laffan a suferit ceea ce Qatarul descrie ca fiind "pagube considerabile", ceea ce amână perspectiva unei reveniri la normalitate.
Update 6: Arabia Saudită "îşi rezervă dreptul" de a riposta prin măsuri militare împotriva Iranului
Autorităţile saudite au informat joi că două dintre rafinăriile din Riad au fost atacate, potrivit postului de televiziune Al Jazeera, în timp ce ministrul de Externe saudit, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, a afirmat că ţara îşi rezervă dreptul de a întreprinde acţiuni militare împotriva Iranului, dacă va fi necesar, potrivit EFE şi AFP.
"Ne rezervăm dreptul de a efectua acţiuni militare dacă va fi nevoie", a declarat presei prinţul Faysal bin Farhan al Saud, după o reuniune la Riad la care au participat circa zece miniştri de Externe din ţări arabe şi musulmane.
Iranul "încearcă să exercite presiune asupra vecinilor săi" cu atacurile sale, a afirmat ministrul saudit, adăugând: "Regatul nu va ceda presiunilor, din contră acestea se vor întoarce împotriva autorilor".
Arabia Saudită a anunţat miercuri că a fost ţinta unor noi atacuri iraniene. Mai multe explozii puternice au fost auzite în capitala saudită de către jurnalişti de la AFP. Ministerul Apărării a anunţat, la rândul său, interceptarea unor rachete balistice.
"Faptul că Riadul a fost vizat în timp ce mai mulţi diplomaţi se aflau în reuniune (miercuri) cred că este cel mai clar semn despre ceea ce gândeşte Iranul cu privire la diplomaţie", a declarat ministrul saudit, adoptând un ton mai dur la adresa Teheranului. "Iranul nu crede (în importanţa) dialogului cu vecinii săi", a apreciat el.
Şeful diplomaţiei saudite a condamnat atacurile repetate împotriva "obiectivelor civile" din întreaga regiune a Golfului. "Nici Arabia Saudită, nici statele din Golf nu acceptă (...) şantajul, iar orice escaladare va fi urmată de o escaladare", a avertizat el.
Într-un comunicat comun emis la finalul reuniunii, miniştrii de Externe din regiune condamnă "utilizarea deliberată a rachetelor balistice şi dronelor care vizează zone rezidenţiale şi infrastructură civilă şi au reafirmat dreptul statelor la autoapărare", făcând totodată apel către Teheran să "înceteze imediat atacurile".
Ministrul de Externe saudit a declarat că două rafinării din Riad au fost lovite de atacuri, în declaraţii de presă ulterioare întâlnirii menţionate, preluate de Al Jazeera.
Gardienii Revoluţiei din Iran au ameninţat joi că vor continua să atace infrastructura energetică a aliaţilor SUA din Golful Persic până la "distrugerea lor completă" dacă vor continua atacurile asupra facilităţilor iraniene.
Teheranul a atacat rafinăria Ras Laffan din Qatar în noaptea de miercuri spre joi, printre alte ţinte, ca răspuns la un bombardament anterior asupra instalaţiilor de gaze din South Pars, de pe coasta de sud a Iranului.
După bombardamentul de la South Pars, Gardienii Revoluţiei au avertizat că instalaţiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar "au devenit ţinte legitime şi vor fi atacate în următoarele ore".
În mesajul lor, Gardienii susţin că "nu intenţionau să extindă conflictul la instalaţiile petroliere şi nici să afecteze economiile ţărilor prietene şi vecine", dar că, odată cu atacul asupra South Pars, consideră că s-a intrat "într-o nouă fază a războiului".
Portul saudit Yanbu de la Marea Roşie - în prezent singura cale de export pentru ţiţeiul saudit - a fost vizat de un atac aerian joi, a anunţat o sursă din industrie, indicând că impactul a fost minim, potrivit Reuters.
Update 5: Iranul anunţă execuţia a trei "insurgenţi", găsiţi vinovaţi de acţiune în favoarea SUA şi Israelului
Iranul a anunţat joi execuţia a trei "insurgenţi", condamnaţi pentru uciderea unor membri ai forţelor de securitate şi că au acţionat în numele Israelului şi al Statelor Unite, relatează AFP.
Acestea sunt primele execuţii anunţate oficial în legătură cu protestele care au izbucnit în Iran la sfârşitul lunii decembrie împotriva costului ridicat al vieţii, înainte de a se transforma într-o mişcare amplă de protest faţă de guvernul de la Teheran.
"Cei trei insurgenţi condamnaţi au fost spânzuraţi în această dimineaţă, joi, 19 martie, pentru crimă şi pentru desfăşurarea unei operaţiuni de sprijinire a regimului sionist şi a Statelor Unite", a anunţat Mizan Online, media online a sistemului judiciar iranian, la două luni după revoltele violente din Iran.
Aceste persoane au fost implicate în uciderea a doi agenţi ai forţelor de ordine, a precizat Mizan, adăugând că acestea au fost executate după ce au fost găsite vinovate de "moharebeh" sau "ostilitate împotriva lui Dumnezeu".
Autorităţile iraniene afirmă că protestele au început la sfârşitul lunii decembrie sub forma unor adunări paşnice înainte de a se transforma în "revolte instigate de forţe străine", însoţite de crime şi acte de vandalism.
Teheranul a recunoscut că peste 3.000 de persoane au murit în urma acestor revolte, inclusiv membri ai forţelor de securitate şi trecători nevinovaţi, şi a atribuit aceste violenţe "actelor teroriste".
Agenţia de ştiri Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a raportat peste 7.000 de morţi, marea majoritate protestatari, şi a avertizat că numărul morţilor ar putea fi mult mai mare.
Update 4: Qatarul denunţă noi atacuri din partea Iranului asupra infrastructurii sale energetice
Qatarul a denunţat în zorii zilei de joi noi atacuri iraniene asupra unei părţi a infrastructurii sale energetice, după ce miercuri a fost înregistrat un impact care a generat un incendiu la rafinăria Ras Laffan, principala rafinărie de gaz natural lichefiat din ţară, informează EFE.
QatarEnergy a publicat un mesaj pe contul său de X în care a confirmat un alt val de rachete în primele ore ale zilei de joi asupra instalaţiilor sale de gaz natural lichefiat care au provocat "incendii considerabile şi daune ample".
"Echipele de urgenţă s-au deplasat imediat la faţa locului pentru a controla daunele, fără a fi raportate victime", conform sursei citate.
De asemenea, Ministerul Apărării din Qatar a anunţat atacuri cu rachete balistice asupra Ras Laffan, în timp ce Ministerul de Interne a afirmat că a controlat "două din cele trei incendii" din zona industrială şi a adăugat că nu au fost înregistrate victime sau persoane afectate.
Aceste atacuri au loc după ce miercuri Israel a atacat facilităţile de gaze South Pars care fac parte din cel mai mare zăcământ de gaze din lume, împărţit între Iran şi Qatar, şi după ce armata iraniană a promis că aceste agresiuni nu vor rămâne nepedepsite.
Teheranul a lansat de asemenea atacuri asupra infrastructurii energetice din Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită.
Update 3: Trump amenință Iranul cu distrugerea zăcământului South Pars după atacurile asupra Qatarului
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat miercuri că va distruge masivul zăcământ de gaze iranian South Pars dacă Iranul atacă din nou o instalaţie importantă de producţie de gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar, notează AFP.
Donald Trmup a confirmat pe platforma sa Truth Social că Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars, dar a asigurat că Statele Unite "nu ştiau nimic" despre atac, ceea ce a dus la represalii iraniene împotriva instalaţiei qatareze de la Ras Laffan.
"Israelul nu va lansa alte atacuri asupra acestui zăcământ extrem de important şi preţios South Pars, cu excepţia cazului în care Iranul decide imprudent să atace o ţară complet nevinovată, şi anume Qatarul. În acest caz, Statele Unite ale Americii, cu sau fără ajutorul sau consimţământul Israelului, vor distruge masiv întregul zăcământ de gaze South Pars cu o forţă şi o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut sau cunoscut niciodată", a scris Donald Trump.
Qatarul a raportat joi un atac cu rachete iraniane şi noi daune semnificative la principala sa instalaţie de gaze, care fusese deja lovită miercuri.
"Statul Qatar a fost vizat de rachete balistice, lansate din Iran, care au lovit oraşul industrial Ras Laffan şi au provocat daune", a indicat pe X Ministerul Apărării din Qatar.
"Rafinăria Ras Laffan din Qatar a fost lovită din nou de o rachetă, arde", a informat la rândul său televiziunea de stat iraniană pe Telegram.
Compania energetică de stat a emiratului, QatarEnergy, a raportat noi incendii şi "daune considerabile" provocate joi în zori la această importantă instalaţie de producţie de GNL.
Două dintre cele trei incendii izbucnite joi au fost stinse complet de forţele de apărare civilă qatareze, potrivit Ministerului de Interne al statului din Golf. Nu au fost raportate victime.
Iranul ameninţase că va viza infrastructura energetică din Golf, în represalii la atacurile aeriene israeliene şi americane asupra propriilor instalaţii.
Qatarul este al doilea mare exportator mondial de GNL după Statele Unite, reaminteşte AFP.
Update 2: O navă lovită de un proiectil necunoscut în Golful Oman
Agenţia britanică pentru operaţiuni comerciale maritime (UKMTO), care monitorizează securitatea navelor şi a marinarilor din întreaga lume, a alertat joi asupra unui nou atac împotriva unui petrolier în apropierea Strâmtorii Ormuz, informează EFE şi AFP.
Potrivit unui mesaj de pe contul său X, nava a fost lovită la 11 mile marine (circa 20 de kilometri) est de coasta Emiratelor Arabe Unite de un "proiectil necunoscut" care a provocat un incendiu la bord.
Strâmtoarea Ormuz, prin care în timp de pace circulă 20% din ţiţeiul şi gazele lumii, este blocată de Iran ca răspuns la atacurile Statelor Unite şi Israelului asupra teritoriului său.
De la începutul războiului, pe 28 februarie, UKMTO a înregistrat 20 de incidente care au afectat nave în jurul strâmtorii, dintre care 15 au fost atacuri directe şi cinci au fost "activităţi suspecte", cum ar fi proiectile auzite sau văzute.
Joi, un tanc petrolier de mari dimensiuni sub pavilion Barbados a fost forţat să părăsească strâmtoarea Ormuz după ce forţele iraniene au intrat în poziţie de atac.
Potrivit Gărzii Revoluţionare iraniene, citată de agenţia Fars, nava transporta 160.000 de tone de petrol şi a fost interceptată în timp ce încerca să intre în acest punct critic de tranzit maritim.
Preşedintele american Donald Trump a lansat un apel pentru crearea unei coaliţii militare care să asigure navigaţia în Ormuz, însă NATO, Australia, Japonia şi Coreea de Sud au respins cererea sa.
În urma acestui refuz, Trump a declarat miercuri că ţara sa nu are nevoie de strâmtoarea Ormuz şi a ameninţat că va lăsa controlul acesteia în seama naţiunilor care depind de această cale strategică pentru transportul de petrol şi gaze.
Update 1: Război în Orientul Mijlociu: Şeful diplomaţiei de la Paris vizitează joi Libanul
Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noël Barrot, va călători joi în Liban, unde armata israeliană desfăşoară operaţiuni militare împotriva Hezbollahului pro-iranian care au provocat strămutări masive de populaţie, a declarat miercuri pentru AFP Ministerul de Externe.
"Această vizită demonstrează sprijinul şi solidaritatea Franţei cu poporul libanez, antrenat într-un război pe care nu l-a ales", a afirmat sursa, adăugând că "ministrul se va consulta cu principalele autorităţi ale ţării cu privire la situaţia din Liban şi la modalităţile de dezescaladare a conflictului, a o continuare a discuţiilor acestora cu preşedintele" francez Emmanuel Macron.
Potrivit unei surse diplomatice, Barrot ar urma să se întâlnească în special cu preşedintele Michel Aoun, prim-ministrul Nawaf Salam şi preşedintele parlamentului, Nabih Berri.
Această vizită are loc după conversaţii telefonice cu omologul său israelian, Gideon Sarr, şi omologul său american, Marco Rubio, miercuri, potrivit aceleiaşi surse.
Emmanuel Macron a discutat vineri cu Aoun, Salam şi Berri, iar a doua zi a cerut Israelului să accepte "discuţii directe" cu guvernul libanez şi cu "toate părţile interesate" din Liban. Macron şi-a exprimat disponibilitatea de "a facilita" aceste discuţii, "găzduindu-le la Paris", pentru "a împiedica Libanul să se prăbuşească în haos".
Mişcarea şiită Hezbollah a atras Libanul în războiul regional din Orientul Mijlociu pe 2 martie, lansând rachete asupra Israelului pentru a răzbuna moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului.
De atunci, Israelul a efectuat bombardamente masive asupra unor mari părţi ale Libanului, inclusiv asupra capitalei Beirut, şi incursiuni terestre în sudul ţării cu soldaţi şi vehicule blindate.
Atacurile israeliene au făcut cel puţin 968 de morţi, inclusiv 116 copii, potrivit autorităţilor, şi au strămutat peste un milion de oameni, mai mult de o şesime din populaţia acestei mici ţări.
Franţa a trimis săptămâna trecută 60 de tone de ajutoare umanitare, iar Jean-Noël Barrot ar urma "să anunţe un nou pachet de ajutoare umanitare pentru a veni în sprijinul libanezilor", a făcut cunoscut ministerul.
Armata israeliană a lovit pentru prima dată nordul Iranului
Armata israeliană a anunţat miercuri că a lansat atacuri aeriene în nordul Iranului pentru prima dată de la începutul războiului pe 28 februarie, agenţiile de presă iraniene, citate de AFP, raportând un atac asupra oraşului-port Bandar Anzali de la Marea Caspică.
"Forţele aeriene israeliene, acţionând pe baza informaţiilor provenite de la surse militare şi de la Marină, au început să lovească ţinte în nordul Iranului pentru prima dată" de la începutul războiului declanşat pe 28 martie de atacul americano-israelian împotriva Republicii Islamice, a indicat armata într-un comunicat.
Agenţiile de presă iraniene ISNA şi Tasnim au raportat în cursul serii atacuri inamice asupra oraşului Bandar Anzali.
Potrivit presei israeliene, atacul a vizat nave de război iraniene.