Un acord de pace pentru Ucraina s-a discutat de către SUA și Zelenski la Berlin. Tot acestea sunt cuvintele care au dominat primele ore ale întâlnirilor diplomatice desfășurate în capitala Germaniei și care dau, pentru prima dată după mult timp, senzația că un final al războiului ar putea fi oprit.
Acord de pace în Ucraina: primele discuții reale, la Berlin
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a încheiat duminică prima zi de negocieri cu reprezentanții SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, într-un format discret, la Berlin. Potrivit Biroului Prezidențial de la Kiev, citat de postul public Suspilne, dialogul nu s-a încheiat, urmând să continue luni, 15 decembrie, pentru definitivarea elementelor unui posibil plan de pace care să pună capăt conflictului declanșat de Rusia.
Întâlnirile au durat aproape cinci ore și s-au desfășurat cu ușile închise. Deși nu au fost anunțate decizii finale, surse apropiate negocierilor vorbesc despre un climat mai flexibil decât în rundele anterioare, fără ca vreuna dintre părți să își asume, însă, angajamente ferme. Publicația Kyiv Post notează că se pot distinge primele contururi ale unei ieșiri din cel mai violent război purtat în Europa în ultimele decenii, chiar dacă marile blocaje rămân.
"Cea mai detaliată conversație despre etape pe care am văzut-o"
Conform unui comunicat oficial transmis de SUA, discuțiile de la Berlin au avut ca punct central un plan de pace structurat în 20 de puncte, care include reforme economice și reconstrucția Ucrainei după război. La masă s-au aflat trimisul special Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele Zelenski.
„S-au făcut multe progrese”, a transmis Witkoff, într-un mesaj scurt, dar atent formulat.
Faptul că întâlnirea a fost găzduită de cancelarul german Friedrich Merz și că a avut o durată extinsă indică, în opinia diplomaților occidentali, convingerea Washingtonului că o soluție negociată ar putea deveni, în cele din urmă, posibilă, la aproape patru ani de la invazia rusă la scară largă.
Un oficial occidental implicat direct în proces a descris discuțiile drept „cea mai detaliată conversație despre etape pe care am văzut-o. S-a vorbit despre mecanismele de încetare a focului, garanții de securitate și stabilizare economică, toate în aceeași încăpere”.
„Nu a fost o ședință foto. A fost o negociere dificilă de cinci ore, în care nimeni nu a pretins că eventuale schimburi nu vor fi explozive din punct de vedere politic”, a precizat oficialul pentru Kyiv Post.
Poziția Kievului: securitate înainte de teritorii
Pentru Ucraina, discuțiile de la Berlin au fost departe de a fi simple. Chiar înainte de întâlniri, Zelenski avertizase, într-un briefing informal pe WhatsApp, că subiectul teritoriilor, în special zonele din Donețk aflate sub control ucrainean, este „extrem de sensibil și foarte aprins”.
„Dacă discutăm despre o zonă tampon de-a lungul liniei de contact sau despre o zonă economică unde ar fi prezentă doar o misiune de supraveghere atunci întrebarea este simplă”, a spus Zelenski. „Dacă forțele ucrainene se retrag cu 5-10 kilometri, de ce nu s-ar retrage și forțele ruse la aceeași distanță, mai adânc în teritoriile ocupate?”
Chestiunea rămâne deschisă, au confirmat și oficialii occidentali, care susțin că președintele ucrainean a insistat ca orice acord de pace în Ucraina să fie precedat de garanții de securitate clare. De cealaltă parte, SUA au avansat ideea unui proces etapizat, în care aceste garanții să fie consolidate în timp, o abordare privită cu rezervă la Kiev.
Renunțarea temporară la NATO, semnalul major de la Berlin
Cel mai puternic mesaj transmis la Berlin a fost disponibilitatea lui Zelenski de a renunța, cel puțin temporar, la obiectivul aderării imediate a Ucrainei la NATO, în cadrul acestui plan de pace. Este o schimbare semnificativă pentru o țară care și-a trecut acest obiectiv în Constituție.
„Încă de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO. Acestea sunt garanții reale de securitate”, a explicat Zelenski. „Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție”.
Oficialii ucraineni subliniază însă că nu este vorba despre o renunțare definitivă, ci despre faptul că NATO nu ar reprezenta, în acest caz, garanția principală de securitate. Kievul insistă, în schimb, pe acorduri bilaterale obligatorii cu SUA, completate de angajamente din partea unor aliați europeni și parteneri precum Canada și Japonia.
"Acesta este deja un compromis din partea noastră", a spus liderul de la Kiev.
Un oficial occidental de rang înalt a rezumat situația drept o încercare de a crea „o protecție similară Articolului 5, fără Articolul 5 în sine”.
„Este podul îngust pe care toată lumea încearcă să-l traverseze”, a spus acesta. „Ucraina vrea certitudine. SUA vrea discreție. Rusia vrea drept de veto asupra ambelor.”
Europa, prinsă între presiuni și recalibrare
Marea Britanie, Franța și Germania lucrează la ajustarea propunerilor americane, care presupun concesii teritoriale, abandonarea ambițiilor NATO și limitări ale forțelor armate ucrainene. În paralel, statele europene încearcă să stabilizeze finanțele Kievului, inclusiv prin utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a calificat implicarea SUA drept „un semn bun”, dar a admis că actualul cadru de negocieri ridică semne de întrebare. „Cu siguranță nu este ideal. Dar nu poți dansa decât cu oamenii de pe ringul de dans”, a spus el.
Pistorius a avertizat și asupra riscurilor unor garanții de securitate fără susținere americană, amintind precedentul din 1994, când Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear în schimbul unor promisiuni care nu au fost respectate.
Italia a avut un rol discret, dar activ, premierul Giorgia Meloni promovând o clauză de securitate inspirată de Articolul 5 al NATO.
"Cea mai intensă rundă de negocieri de până acum din acest an"
Pentru susținătorii Kievului, discuțiile de la Berlin sunt în același timp o oportunitate și un risc. Doug Klain, de la organizația Razom din SUA, a descris întâlnirile drept „cea mai intensă rundă de negocieri de până acum din acest an”.
„Ucraina este clar dispusă să facă concesii majore pentru a ajunge la un acord”, a spus el. „Întrebarea este ce se întâmplă dacă Ucraina și SUA spun da, iar Rusia spune nu.”
Deocamdată, echipele analizează documentele de lucru și se pregătesc pentru reluarea negocierilor. Un diplomat occidental rezumă starea de spirit astfel: „Nimeni nu crede că totul s-a terminat. Dar, pentru prima dată după mult timp, se discută despre cum s-ar putea încheia războiul, nu dacă”, potrivit Kyiv Post.
CITEȘTE ȘI: Avertisment de la vârful UE privind folosirea activelor rusești înghețate pentru Ucraina