Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai mare organizație de breaslă din țară, a organizat conferința „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei din România”. Conferința a fost organizată în contextul în care în acest an, în august, intră în vigoare ”European Media Freedom Act (EFMA)”, un set de reglementări fără precedent prin care Uniunea Europeană ar susține libertatea presei, pluralismul mass-media și responsabilitatea editorială. Regulamentul devine aplicabil în România fără transpune legislativă, însă este necesară adaptarea urgență a legislației naționale pentru a nu afecta libertatea de exprimare.
Reglementările europene vorbesc despre echitate în furnizarea de servicii mass-media, care să asigurare în societatea românească dezvoltarea gândirii critice, un ingredient recunoscut de toți experții ca fiind arma principală pentru combaterea dezinformării și nu un posibil instrument de limitare masivă a libertății de exprimare.
”Regulamentul EMFA include prevederi care vizează și serviciile media digitale. În acest context, reglementările legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat și asupra serviciilor digitale, întrucât acest lucru le-ar împovăra excesiv activitatea, riscând chiar să le ducă în faliment. Totodată, nu este acceptabil să existe un dublu standard. Prin urmare, este necesară o lege unică, care să conțină principii comune pentru ambele domenii – audiovizual și digital – cu diferențieri doar în ceea ce privește simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi și obligații diferite în funcție de tipul de serviciu pe care îl oferă” punctează UZPR, în comunicatul de presă.
Moment zero pentru presa românească
Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a deschis conferința subliniind importanța faptului că implementarea EFMA a devenit un punct central al preocupărilor mass-media. În continuare, moderatoarele evenimentului, jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu, membre ale Consiliului Director al UZPR, s-au referit la rolul puternic, de ”moment zero”, al implementării EFMA, din perspectiva libertății editoriale și gândirii critice în societatea românească.
EMFA propune măsuri clare împotriva interferenței guvernamentale sau economice în activitatea editorială, prevede obligații privind transparența proprietății media și a finanțării publice pentru instituțiile de presă, introduce norme pentru protejarea jurnaliștilor împotriva supravegherii abuzive și a intimidării, dar și pentru protecția surselor.
De asemenea, în condițiile în care România trebuie să-și adapteze legislația pentru a respecta reglementarea europeană și a proteja, în același timp, libertatea editorială și pluralismul real în spațiul media - clasic și digital, este nevoie să se decidă cine intră sub incidența reglementării (în prezent, legislația românească vizează în proporție covârșitoare doar televiziuni și radio).
”Din 8 august, cine va controla?”
În acest context, jurnalistul Val Vâlcu, invitat la dezbatere, a ridicat mai multe probleme:
”Într-adevăr, articolul 5 se referă la posturile publice. Care e definiția, ce sunt posturile publice? De exemplu, o universitate publică deține un post de televiziune: este televiziune de stat sau privată? Ce înseamnă asigurarea unei resurse adecvate? O sută de milioane de lei pagubă este o resursă adecvată? Ar trebui crescută, de exemplu la TVR? RRA nu a avut nevoie de subvenție, este în echilibru, nu în deficit, ce înseamnă adecvat? (...)
Acest regulament pornește de la ideea că există dezinformare și vrea să apere libertatea presei. Apărarea libertății presei, din câte văd, se face prin control, care, așa cum se menționa, este exercitat de instituții publice. Am vrea să știm care sunt aceste instituții publice. Din 8 august, cine va controla? Sunt declarații de intenție în acest moment, care puteau fi ascultate în această sală și înainte de 1989: să fie bine, să fie libertate, să fie transparență. Sunt doar cuvinte. Cum se instrumentalizează ele, din august?
S-au ridicat două probleme: profesionalism și competiție loială. Profesionalism înseamnă că aceia care produc știrile, materialele, conținutul mass-media sunt actori profesioniști, lucrează, primesc salariu, onorarii. Cum poate mass-media profesionistă să concureze cu rețelele sociale, care au luat principalul rol de informare, unde producătorii de conținutul sunt voluntari? Într-o parte trebuie plătite salarii, în cealaltă parte se plătesc like-uri. Postează pentru ego. Cum vedeți funcționarea presei în sistemul democratic din România? Dezinformarea se petrece mai ales pe rețelele sociale. În cazul lor, răspunde un cont din Bahamas, o pagină web din Bermude...de fapt nimeni, pentru că nimeni nu are curaj să se ia în piept cu marile platforme. Ar trebui să pornim de la finanțare. Cum se va finanța presa? Înțeleg că mass-media publică trebuie finanțată adecvat. Am întrebat, nu mi s-a răspuns ce înseamnă adecvat. Se cere, în acest regulament, specificarea sumelor primite de la stat. Dar mai sunt și alte state, ambasade, granturi, fonduri nerambursabile, proiecte, intermediari. Dacă un ONG finanțat de către un alt stat sau de statul român angajează presa, este publică finanțarea sau nu? Va fi publică? Cum se operaționalizează regulamentul? Ar trebui, așa cum există Colegiul Medicilor, CSM și alte instituții, să existe și să fie pus în lege un astfel de organism al mass-media, al jurnaliștilor profesioniști, din care să facă parte. Nu poate fi atins obiectivul de eliberare de mecanisme politice, atât timp cât mecanismele de control sunt toate politice. Faptul că televiziunile, radiourile publice sunt finanțate adecvat de stat, dar intră și pe piața de publicitate, pentru cei obligați să trăiască doar din publicitate, este o altă problemă”.
”Să fie un organism de control de breaslă”
Jurnalistul Răzvan Savaliuc a ridicat aceleași probleme: ”La punctul patru al articolului 5 spune așa - și acesta cred că e cel mai important și singurul în privința căruia România poate reglementa: statele membre desemnează una sau mai multe autorități - probabil s-au gândit CNA, ANCOM, care știm că nu sunt prietenoase cu presa - sau organisme independente fără influență politică, din partea guvernelor, pentru a monitoriza aplicarea alineatelor anterioare, adică tot ce statul trebuie să se asigure că noi suntem independenți și imparțiali. Ce putem face aici? Să obligăm statul să nu numească un CNA, un ANCOM sau altă poliție a presei finanțată guvernamental. Dacă România are această obligație, de la UE, să desemneze un organism de control al presei, să fie unul independent. Aici fac o analogie cu toate profesiile din România. Magistrații au CSM-ul. Dacă se pune probleme sancționării unui magistrat, el este filtrat de CSM. La fel, putem lua toate zonele. Executorii judecătorești, notarii, medicii. În niciun caz nu vom vedea în aceste profesii de bază că vine statul român prin niște angajați plătiți cu bani publici să spune unei bresle ”voi nu funcționați bine”, în condițiile în care știm că rolul jurnalistului este să fie cu ochii pe Guvern, să-l critice când derapează când ia măsuri care nu sunt în interesul cetățenilor. Statul, dacă va desemna un organism de control, să fie unul de breaslă, în niciun caz o instituție publică care s-a văzut cum acționează. Numai un mecanism de breaslă poate decide dacă un organism de presă și-a îndeplinit menirea. Un funcționar de stat care n-a plătit în viața lui un angajat, nu știu cum funcționează jurnalismul, nu a luat o decizie editorială în viața lui, nu știe cum se finanțează o instituție de presă, nu poate fi el un judecător al activității jurnaliștilor”.
În urma dezbaterii naționale „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”, UZPR elaborează un document de poziție care va conține propuneri concrete privind categoriile de actori media care ar trebui incluși în reglementare, modele aplicate în alte state membre ale UE, principiile unei reglementări democratice și echilibrate, nevoia de independență instituțională în procesul de reglementare.
Urmărește dezbaterea completă: