Celebrat anual pe 31 octombrie, Halloween-ul este una dintre cele mai răspândite și recunoscute sărbători la nivel mondial, în special în Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Irlanda. Deși astăzi este percepută ca o sărbătoare laică, asociată cu petreceri costumate, decoruri înfricoșătoare, dovleci sculptați și dulciuri, originile Halloween-ului sunt complexe și profund înrădăcinate atât în tradițiile păgâne ale Europei antice, cât și în obiceiurile creștine care au evoluat ulterior.

Sărbătoarea marchează și începutul perioadei Allhallowtide, un triduum creștin dedicat comemorării morților, o perioadă de trei zile care include All Hallows’ Eve (31 octombrie), All Saints’ Day (1 noiembrie) și All Souls’ Day (2 noiembrie).

Samhain: rădăcinile celtice ale Halloween-ului

Istoricii consideră că Halloween-ul modern își are originile în festivalul Samhain, sărbătorit de celții din Irlanda antică în jurul datei de 1 noiembrie, când se marca sfârșitul verii și începutul iernii. Pentru celți, această perioadă reprezenta începutul noului an, momentul în care recolta era strânsă, animalele erau aduse de la pășune, iar granița dintre lumea celor vii și cea a morților devenea subțire și permeabilă, conform Britannica.

În ajunul zilei de Samhain, se credea că spiritele celor morți se întorc pentru a vizita locurile unde au trăit, iar cei vii aprindeau focuri pe coline pentru a alunga sufletele rele și pentru a-și proteja comunitatea. Tot atunci, oamenii purtau măști și costume pentru a se deghiza și a evita să fie recunoscuți de fantomele rătăcitoare. Aceste practici au stat, cel mai probabil, la baza tradițiilor moderne de costumare și sărbătorire nocturnă a Halloween-ului.

Festivalul Samhain mai era asociat și cu ritualuri de divinație. Oamenii încercau să prezică viitorul în privința căsătoriei, a sănătății sau a morții. Când romanii au cucerit Britania, în secolul I d.Hr., ei au adus propriile lor sărbători, precum Feralia, dedicată celor morți și Pomona, festival în onoarea zeiței fructelor și a recoltelor, care au fuzionat în timp cu tradițiile locale.

Transformarea sărbătorii sub influența creștinismului

În secolul al VII-lea, Papa Bonifaciu al IV-lea a instituit o zi dedicată tuturor sfinților creștini, Ziua Tuturor Sfinților, inițial pe 13 mai. Însă în secolul al VIII-lea, Papa Grigore al III-lea a mutat sărbătoarea pe 1 noiembrie, probabil pentru a coincide cu Samhain și a oferi o alternativă creștină la festivitățile păgâne.

Ulterior, 2 noiembrie a devenit Ziua Tuturor Sufletelor, dedicată rugăciunilor pentru cei răposați. În ajunul acestor zile, pe 31 octombrie, creștinii aprindeau lumânări pe morminte sau la ferestre, pentru a ghida sufletele rătăcitoare, un obicei care a contribuit la asocierea Halloween-ului cu luminile, fantomele și spiritele.

În multe țări cu tradiție catolică, aceste zile rămân sărbători religioase importante. În Europa și America Latină, oamenii vizitează cimitirele, aprind lumânări și aduc flori pe morminte, într-un gest de respect și amintire față de cei plecați.

În Mexic, de exemplu, tradiția a dat naștere celebrului Día de los Muertos (Ziua Morților), o festivitate colorată și plină de viață care, deși diferită de Halloween, împărtășește aceeași temă: onorarea morților prin lumină, hrană și cântec.

Halloween-ul laic: de la interdicție la popularitate globală

Deși Halloween-ul are rădăcini religioase și mistice, de-a lungul secolelor s-a transformat într-o sărbătoare laică. În perioada medievală, tradițiile seculare și cele sacre s-au contopit. În timpul Reformei protestante, sărbătoarea a fost descurajată în multe regiuni, dar în Marea Britanie și Irlanda a continuat să fie celebrată sub forme populare, prin jocuri și obiceiuri de toamnă.

Primii coloniști puritani din America de Nord au interzis la început celebrarea Halloween-ului, considerând-o o practică păgână. Totuși, în secolul al XIX-lea, odată cu valurile de imigranți irlandezi și scoțieni, obiceiurile au fost reintroduse și reinterpretate.

În anii 1800, Halloween-ul american a devenit un festival al recoltei, iar în secolul XX s-a transformat într-o sărbătoare a copiilor, marcată de colindat, costume și distracție. Astăzi, Halloween-ul este un fenomen global, iar industria asociată (costume, dulciuri, decoruri) generează anual miliarde de dolari, mai ales în Statele Unite.

Tradițiile care definesc Halloween-ul

De-a lungul timpului, numeroase obiceiuri s-au conturat și au devenit simboluri emblematice ale sărbătorii.

Sculptarea dovlecilor – povestea lui Stingy Jack

Tradiția dovlecilor luminoși (Jack-o’-lantern) provine din Irlanda, unde oamenii sculptau fețe în napi pentru a alunga spiritele rele. Legenda spune că un om pe nume Stingy Jack l-a păcălit pe Diavol, dar, după moarte, a fost respins atât din Rai, cât și din Iad. Nevoit să rătăcească pe Pământ, Jack purta un nap scobit cu un cărbune aprins înăuntru.

Când irlandezii au emigrat în America, au înlocuit napii cu dovleci, mult mai ușor de sculptat, și astfel s-a născut simbolul clasic al Halloween-ului.

Costumele înfricoșătoare și deghizarea

Deghizarea își are rădăcina în ritualurile celților, care purtau măști pentru a se proteja de spiritele rătăcitoare în timpul Samhain. În Evul Mediu, aceste practici s-au transformat în obiceiuri de colindat și cerut ofrande, iar în secolele următoare, în costume tematice.

Astăzi, costumele variază de la cele înfricoșătoare, vrăjitoare, schelete, vampiri, la cele inspirate din cultura pop, transformând Halloween-ul într-o defilare de creativitate și imaginație.

Trick-or-treating - colindatul de Halloween

Originea colindatului modern, numit “trick or treat”, este disputată. Una dintre teorii susține că derivă din obiceiul medieval al “souling-ului”, când oamenii săraci mergeau din casă în casă cerând mâncare în schimbul rugăciunilor pentru morți.

O altă teorie îl leagă de o tradiție scoțiană, unde copiii se costumau și ofereau mici spectacole în schimbul dulciurilor. De asemenea, există o posibilă influență germană, prin tradiția “belsnickeling”, un obicei de Crăciun în care copiii erau răsplătiți dacă nu erau recunoscuți de vecini.

În America, trick-or-treat-ul s-a popularizat în secolul XX, iar în anii 1950 a devenit principala activitate a copiilor de Halloween, odată cu explozia industriei de bomboane ambalate.

Pisicile negre și superstițiile

Frica de pisicile negre provine din Evul Mediu, când acestea erau considerate simboluri ale Diavolului. În secolele următoare, legătura lor cu vrăjitoarele a devenit tot mai puternică, fiind privite ca “familiari”, spirite care asistau la practicile magice.

Această asociere a supraviețuit până astăzi, iar pisica neagră rămâne un simbol al misterului, superstiției și al nopții de Halloween.

Negru și portocaliu - culorile Halloween-ului

Culorile emblematice ale Halloween-ului au și ele semnificații vechi. În tradiția celtică, negrul simboliza moartea verii, iar portocaliul, focul și recolta de toamnă. Împreună, aceste culori evocă sfârșitul unui ciclu și începutul altuia, îmbinând simbolic viața, moartea și renașterea.

Jocul cu merele - o tradiție a dragostei

Cunoscutul joc de Halloween, “bobbing for apples”, își are originea într-un ritual roman de curtare dedicat zeiței Pomona. Participanții încercau să prindă mere plutind în apă, iar succesul era interpretat ca un semn al norocului în dragoste.

Când festivalurile romane s-au contopit cu Samhain, acest joc a fost preluat și transformat într-o distracție specifică seratelor de Halloween.

De la focuri de tabără la lumânări

În trecut, rugurile aprinse pe dealuri simbolizau lumina care ghida sufletele morților. În epoca modernă, aceste focuri au fost înlocuite cu lumânări aprinse în case, ferestre și dovleci, păstrând același simbolism al luminii care veghează asupra spiritelor.

Dulciurile, merele glazurate și porumbul dulce

Obiceiul de a oferi dulciuri s-a născut în Statele Unite, când companiile au început, în anii 1950, să comercializeze bomboane individuale pentru trick-or-treat. Înainte de aceasta, copiii primeau fructe, nuci sau jucării.

Merele glazurate, apărute în 1908, au devenit un simbol al Halloween-ului timp de decenii. De asemenea, porumbul dulce, creat în anii 1880, s-a transformat dintr-o gustare de toamnă într-un dulce emblematic al sărbătorii.

Halloween în cultura contemporană

Astăzi, Halloween-ul este o sărbătoare globală, adaptată diferit în funcție de cultură. În America de Nord, domină latura comercială și ludică; în Europa, tradițiile se împletesc cu comemorarea morților; iar în Asia, Halloween-ul a devenit un fenomen urban și tineresc, centrat pe distracție și spectacole.

De la festivalul Samhain și credințele strămoșilor celți până la paradele moderne și petrecerile costumate, Halloween-ul a evoluat constant, păstrând însă esența sa duală: celebrarea vieții și confruntarea simbolică cu moartea.