Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat marți, 10 februarie 2026, că a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, printr-o cerere de decizie preliminară, pentru a verifica dacă anumite măsuri naționale care vizează statutul magistraților sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene.
Potrivit comunicatului publicat pe site-ul oficial al Înalta Curte de Casație și Justiție, demersul este întemeiat pe articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și urmărește clarificarea compatibilității legislației analizate cu exigențele stabilite de dreptul european și de jurisprudența Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Cererea a fost transmisă Curtea Constituțională a României, care este chemată să decidă asupra oportunității sesizării instanței europene.
Principii fundamentale puse în discuție
În documentul citat, ÎCCJ arată că dispozițiile supuse analizei sunt susceptibile de a încălca principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime. Aceste principii sunt considerate esențiale în evaluarea legalității oricărei reforme care afectează statutul magistraților și garanțiile de independență ale acestora.
Instanța supremă face trimitere la obligațiile care decurg din articolul 19 alineatul (1) din Tratatul Uniunii Europene, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de articolul 2 al aceluiași tratat.
Cinci obiecții majore privind măsurile analizate
În urma analizei celor cinci puncte de obiecție formulate, ÎCCJ susține că măsurile examinate ridică probleme serioase din perspectiva dreptului Uniunii Europene. Printre acestea se numără riscul unui tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită aplicarea unui test real de proporționalitate, precum și posibila reducere a siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat.
De asemenea, instanța semnalează perpetuarea unei stări de instabilitate legislativă și instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat din punct de vedere obiectiv.
Independența justiției și cooperarea judiciară europeană
Înalta Curte subliniază că demersul se înscrie într-o preocupare constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin utilizarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.
Totodată, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene este descrisă ca un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.