"Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să îşi alinieze acţiunile cu cele ale Statelor Unite", a scris Peter Szijjarto pe X, publicând o scrisoare către şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Mişcarea Antifa, "această reţea violentă de extremă stânga, a comis atacuri brutale în toată Europa, inclusiv la Budapesta", a spus el.
"Spre marele nostru regret, suspecţii au scăpat ulterior de justiţie găsind refugiu în statele membre ale UE, care au refuzat să-i extrădeze în Ungaria", a precizat el în scrisoarea adresată şefei diplomaţiei europene.
Pe X, el menţionează cazul activistei antifasciste italiene Ilaria Salis, căreia "i s-a acordat imunitate după ce a devenit membră a Parlamentului European".
Ilaria Salis a fost arestată în februarie 2023, împreună cu alţi militanţi, precum activista germană Maja T., la Budapesta, în timp ce protesta împotriva "Zilei de Onoare", o comemorare anuală organizată de cercurile neonaziste, relatează AFP.
Alegerea sa în Parlamentul European în iunie 2024 a dus la ridicarea arestului la domiciliu în Ungaria, unde fusese anterior închisă timp de peste un an.
Miercuri, la o săptămână după asasinarea activistului ultraconservator Charlie Kirk, preşedintele american Donald Trump a desemnat mişcarea Antifa drept organizaţie "teroristă".
Apărută în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump în 2016, mişcarea Antifa este mai degrabă o mişcare decât un grup organizat. Lipsită de lideri sau o structură formală, se referă în schimb la grupuri informale care operează independent, potrivit istoricului american Mark Bray, autorul unei cărţi de referinţă pe această temă.