Cercetătorii au descoperit doi meteoriți cu o compoziție chimică neobișnuită, iar ipoteza pe care o explorează acum i-ar putea șoca pe muți. Este posibil ca aceste roci să fi fost proiectate în spațiu de pe Mercur, planeta cel mai aproape de Soare. Dacă se confirmă, ar fi pentru prima oară când omenirea ar pune mâna - indirect - pe un fragment autentic de pe Mercur.
Până acum, știam că majoritatea meteoriților ajunși pe Terra provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter. Mai rar, au fost identificate și mostre venite de pe Lună sau de pe Marte, în urma unor impacturi masive care au proiectat bucăți de rocă în spațiu. Dar lipsa meteoriților proveniți de pe Mercur a rămas un mister.
Această întrebare - de ce nu avem roci mercuriene? - a fost luată în serios de cercetătorul Ben Rider-Stokes, care a publicat recent o analiză în Live Science. Împreună cu echipa sa, el a studiat doi meteoriți rari, Ksar Ghilane 022 și Northwest Africa 15915, iar concluziile lor sunt cel puțin provocatoare.
Posibili mesageri de pe o planetă inaccesibilă
Mercur este o planetă dificil de explorat. Aflat foarte aproape de Soare, el pune probleme serioase oricărei misiuni spațiale. Niciuna nu a reușit până acum să aducă înapoi mostre fizice. Prin urmare, dacă natura însăși a trimis pe Pământ o astfel de rocă, știința are șansa rară de a studia direct un fragment de Mercur - poate chiar unul din primele sale straturi geologice.
Compoziția chimică a celor doi meteoriți seamănă izbitor cu ceea ce știm deja despre suprafața mercuriană. Datele colectate de sonda Messenger au arătat că Mercur conține minerale precum plagioclază sodică (albită), piroxeni săraci în fier (enstatită), olivină de tip forsterită și minerale sulfuroase, cum e oldhamitul - toate regăsite și în mostrele studiate.
De asemenea, cele două roci par să aibă o compoziție izotopică a oxigenului similară cu cea a aubriților - meteoriți despre care s-a speculat că ar putea veni dintr-un corp ceresc cu dimensiunea lui Mercur. Așadar, indiciile par să ducă spre aceeași concluzie: o posibilă origine mercuriană.
Totuși, sunt și semne de întrebare
Ipoteza nu este lipsită de obstacole. Ambii meteoriți au un conținut scăzut de plagioclază, în timp ce pe Mercur acest mineral este prezent în proporție de aproximativ 37%. În plus, vârsta acestor mostre - estimată la 4,528 miliarde de ani - depășește vârsta celor mai vechi zone cunoscute de pe Mercur, datate la circa 4 miliarde de ani.
Această discrepanță i-a făcut pe cercetători să sugereze că rocile ar putea proveni dintr-un strat mult mai vechi, acum îngropat sau complet erodat. Dacă ipoteza se susține, am avea în față o mostră geologică dintr-o etapă timpurie a formării planetei - o relicvă a Mercurului „primitiv”.
Cum pot fi confirmate aceste origini?
„E foarte greu să spui cu certitudine «această piatră vine de pe Mercur». Pentru Lună, am putut face comparații directe cu mostrele aduse de misiunile Apollo. Pentru Marte, am analizat gazele prinse în meteoriți și le-am comparat cu atmosfera studiată de sonde. Dar pentru Mercur... nu avem cu ce compara. Încă”, explică Ben Rider-Stokes.
Speranțele comunității științifice se îndreaptă acum spre sonda BepiColombo, lansată de ESA și Japonia, care se află deja în apropierea lui Mercur. Ea va transmite în curând date detaliate despre compoziția scoarței planetei, ceea ce va permite o comparație mult mai precisă.
Dacă meteoriții se vor dovedi cu adevărat a fi fragmente din Mercur, aceștia vor deschide o cale unică spre înțelegerea istoriei și structurii interne a unei planete foarte puțin cunoscute.
Ce urmează?
Ipoteza este considerată serioasă, dar rămâne deocamdată în zona speculațiilor științifice. Urmează să fie dezbătută pe larg la conferința Societății Meteoritice din 2025, ce va avea loc în Australia. Până atunci, cercetătorii vor continua să analizeze fiecare indiciu cu atenție, în speranța că vor putea confirma dacă, într-adevăr, avem în laborator o bucată din Mercur, conform Live Science.
CITEȘTE ȘI: S-au descoperit cele mai vechi roci de pe Pământ. Au peste 4,16 miliarde de ani