Motivul? Numele comun: amândoi se numesc Alexandrescu. În videoclipurile sale, tânărul face colaje cu poze care sugerează o legătură între el și jurnalista respectivă, iar aceste postări au devenit virale, ajungând la aproape jumătate de milion de vizualizări. Tânărul - care are în jur de vreo 25-30 de ani - are postări pro Călin Georgescu.
În ciuda evidenței că afirmația este complet falsă, internauții au început să-l felicite pentru faptul că are avea o mamă "curajoasă", care "luptă în jurnalism".
Sunt mii de comentarii în care oamenii îl felicită pe respectivul tânăr pentru că "are o mamă așa ca Anca Alexandrescu”. De fapt, Anca Alexandrescu este mama a doi gemeni, care au acum 15 ani, și nu are nicio legătură cu acest tânăr din diaspora.
Această situație ridică o întrebare despre responsabilitatea utilizatorilor de a nu răspândi informații false pe platformele sociale, precum și despre impactul pe care aceste tipuri de conținut le pot avea asupra publicului larg.
TikTok, ca multe platforme sociale, este un teren fertil pentru manipulare, iar un exemplu clar al acestui fenomen este cazul tânărului din diaspora care susține că Anca Alexandrescu este mama sa. Acest tip de comportament evidențiază un pattern mai larg pe rețelele sociale: manipularea utilizatorilor și răspândirea de informații false.
TikTok poate manipula utilizatorii
Lipsa unui filtru de veridicitate
TikTok este o platformă unde orice persoană poate posta orice, iar algoritmul recomandă conținutul în funcție de popularitate, nu de veridicitate. Astfel, informațiile false sau înșelătoare pot ajunge rapid la milioane de utilizatori, care nu au întotdeauna capacitatea sau timpul să verifice sursele.
Viruozitatea și "clickbait-ul"
Conținutul viral pe TikTok este adesea alimentat de titluri și afirmații dramatice, care pot atrage atenția și pot stimula curiozitatea. Cazul cu Anca Alexandrescu este un exemplu perfect de "clickbait", unde tânărul din diaspora profită de numele comun și de dorința de a crea o poveste ieșită din comun pentru a obține vizualizări și urmăritori.
Echo chambers și confirmarea convingerilor
TikTok este adesea un loc unde utilizatorii se adună în comunități care confirmă ceea ce vor să creadă. În acest caz, cei care l-au felicitat pe tânărul influencer au crezut povestea doar pentru că le-a confirmat percepțiile preexistente despre Anca Alexandrescu. Acesta este un fenomen cunoscut ca "chamber echo" (camera de ecou), unde informațiile sunt acceptate fără a fi verificate, deoarece se aliniază cu ceea ce utilizatorul deja crede.
Manipularea emoțională
Cazul prezentat a stârnit reacții emoționale, mulți internați fiind impresionati de povestea unui copil care își laudă mama pentru curajul său în jurnalism. Acest tip de manipulație emoțională poate duce oamenii să accepte fără rezerve informații false, fiind influențați mai mult de sentimentul de compasiune decât de rațiune.
TikTok, ca platformă de socializare rapidă și virală, poate manipula utilizatorii prin lipsa de verificare a informațiilor, apelul la emoții și tehnici de manipulare cum ar fi clickbait-ul. Este important ca utilizatorii să fie mai critici și să verifice sursele înainte de a accepta orice informație ca fiind adevărată.
https://www.tiktok.com/@daniel...alexandrescu/photo/7447536175843380482