Deputatul USR Alexandru Dimitriu a prezentat marți o inițiativă legislativă care propune modificarea Codului Penal pentru a aduce clarificări asupra regulilor de prescripție a răspunderii penale.
Această propunere vine ca răspuns la o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care, conform deputatului, permite eludarea răspunderii penale de către infractori prin schimbarea datei de la care începe să curgă termenul de prescripție pentru anumite fapte de corupție, precum luarea de mită.
"Prin propunerea legislativă depusă, vom preîntâmpina repetarea unor situaţii precum cea a fostului primar Vanghelie"
Proiectul legislativ propus de USR aduce modificări la alineatul 2 al articolului 154 din Codul penal. În prezent, legea prevede că termenele de prescripție „încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii”, iar pentru infracțiunile continue sau continuate, acestea încep de la momentul încetării acțiunii sau de la ultima faptă. USR propune completarea acestui articol cu precizarea că, în cazul infracțiunilor unice, dar realizate prin mai multe acțiuni alternative la date diferite, termenul să fie calculat de la data ultimei acțiuni.
"Prin propunerea legislativă depusă, vom preîntâmpina repetarea unor situaţii precum cea a fostului primar PSD Marian Vanghelie, care scapă de răspundere penală pentru mita de 30 de milioane de euro pentru care a fost condamnat deja în primă instanţă. Concret, propunem clarificarea interpretării termenului de prescripţie a răspunderii penale, în lumina Deciziei 1/2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Reamintesc că, pentru infracţiunile de corupţie, de exemplu, termenul de prescripţie începe să curgă, conform deciziei ICCJ, din momentul cererii mitei, nu de la momentul în care infractorul a şi luat mita respectivă", a afirmat Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, la Parlament.
El a subliniat că actuala interpretare a ICCJ poate genera complicații juridice, permițând prescripția răspunderii în timp ce faptele ilegale continuă. În cazul infracțiunilor de corupție, cum ar fi luarea sau darea de mită, traficul de influență ori cumpărarea de influență, decizia ICCJ prevede că termenul începe de la momentul solicitării mitei, și nu de la încasarea acesteia, ceea ce poate crea lacune în aplicarea sancțiunilor.
Mai mult, această interpretare ignoră caracterul prelungit al unor activități ilicite, care implică desfășurarea faptelor pe o perioadă extinsă, și ridică dificultăți în pedepsirea complicilor care nu au fost implicați de la începutul activității infracționale, dar au participat ulterior la acțiuni legate de aceasta, a mai spus deputatul USR.
Noua inițiativă își propune să elimine astfel de ambiguități, asigurând că infracțiunile de corupție și alte fapte similare sunt sancționate corespunzător, indiferent de complexitatea situațiilor juridice generate, potrivit Agerpres.