Flăcările s-au propagat cu o viteză înspăimântătoare. Când locuitorii cartierului Pacific Palisades, situat la vest de Los Angeles, au început să vadă fum ridicându-se din dealurile din fața caselor, în dimineața zilei de 7 ianuarie, incendiul deja se întinsese pe o suprafață de aproximativ 4 hectare.
În doar 25 de minute, acesta crescuse până la o suprafață de peste 80 de hectare, iar în orele următoare s-a extins, cuprinzând case, teatre, restaurante, magazine, școli și comunități întregi.
În dimineața zilei de 9 ianuarie, incendiul din Palisades acoperea deja o suprafață de 6.800 de hectare și, împreună cu celelalte incendii izbucnite în zona Los Angeles, devenise unul dintre cele mai grave incendii din istoria orașului, conform meteorologului șef al AccuWeather, Jonathan Porter.
Conform unei estimări preliminare a pagubelor, costul incendiului se situează între 52.000 și 57.000 de milioane de dolari americani.
De ce au fost incendiile atât de intense și s-au extins atât de rapid?
VEZI ȘI: O casă din Malibu a fost singura clădire care a rămas intactă după incendiului din California. Care-i secretul ei / video
Mai jos sunt prezentate cinci motive:
1. Creșterea rapidă a materialului combustibil
Se crede că o perioadă de ploi abundente în 2024, asociată cu fenomenul El Niño, a creat condiții cu risc ridicat de incendii în această iarnă.
„Adesea, se consideră că ploaia este un lucru rău pentru incendii și că, dacă plouă în timpul unui incendiu, acest lucru va afecta negativ flăcările”, explică Rory Hadden, cercetător în știința focului la Universitatea din Edinburgh.
Însă ploaia care cade înaintea unui incendiu poate duce la o creștere masivă a vegetației, care ulterior devine combustibil potențial.
„Apoi urmează o perioadă de vreme mai uscată, iar acea vegetație se usucă foarte, foarte repede și există mai multă. Prin urmare, se acumulează mai mult combustibil.”
Perioada de vreme umedă din 2024, urmată de una mai uscată, a creat „condițiile perfecte pentru ca incendiile forestiere să se răspândească”, a declarat Maria Lucia Ferreira Barbosa, specialistă în incendiile forestiere de la Centrul de Ecologie și Hidrologie din Regatul Unit, într-un comunicat.
Această tranziție de la un climat foarte umed la unul extrem de uscat este cunoscută. Un studiu recent a concluzionat că riscul de așa ceva a crescut la nivel global cu 31% până la 66% de la mijlocul secolului XX.
2. Vânturile Santa Ana cu efect de „uscător de păr”
Incendiile au fost și ele alimentate de o puternică furtună de vânt.
Vânturile puternice au făcut ca flăcările care au izbucnit pe versanții munților din vestul Los Angelesului să devină un incendiu forestier cu o propagare rapidă, care s-a extins prin vegetația deja uscată și a ajuns până la cartierul Pacific Palisades, în apropiere de Santa Monica.
Vânturile sunt de obicei calde și uscate, ceea ce le permite să extragă mai multă umiditate din vegetație.
„Pentru toate incendiile de vegetație sunt necesare trei lucruri: o sursă de aprindere, ceva care să ardă și oxigenul din aer”, spune Hadden. „Dar ceea ce face ca aceste incendii să fie atât de incredibile este viteza vânturilor care vin din centrul deșertului Californiei”.
Acestea sunt cunoscute sub numele de vânturi Santa Ana sau Föhn și pot determina incendiile de vegetație să se comporte imprevizibil.
„Aceste vânturi sunt foarte, foarte uscate. Se mișcă foarte, foarte rapid, așa că, imediat ce începe un incendiu, este foarte ușor să prindă amploare și să crească și să se răspândească foarte, foarte rapid”, spune Hadden.
„Am văzut vânturi de peste 160 km/h. Desigur, acest lucru doar alimentează flăcările și face ca incendiile să se răspândească rapid pe peisajul din zona în care au început”.
În unele cazuri, aceste furtuni de vânt pot chiar să fie cauza incendiilor, doborând cabluri electrice care, ulterior, aprind vegetația din apropiere.
3. Jarurile
Aceste vânturi nu doar că alimentează flăcările și împing incendiile prin natură, dar transportă și jaruri. Aceste jaruri sunt principala cauză a pierderii de structuri în incendiile de vegetație, spune Hadden.
„Există lucruri care se pun în calea flăcărilor precum drumuri sau clădiri”, spune Hadden. „Dar nimic nu oprește aceste jaruri în deplasarea lor”.
Vânturile ridică jaruri din vegetația în flăcări și le mișcă înainte.
Ele pot ajunge la doar câțiva metri în fața unui incendiu, aprinzând materiale noi, sau pot chiar să sară pe distanțe de câțiva kilometri, provocând noi incendii la distanță.
„Există rapoarte că aceste jaruri au călătorit zeci de kilometri și au aterizat în crăpături din jurul unei case, poate într-o vegetație ornamentală, și au început să ardă casele”, spune Hadden.
Dacă un jar aprinde o singură casă, este posibil ca pompierii să o stingă. „Dar problema este că, de multe ori, zeci de case se aprind simultan din cauza acestor jaruri, iar fiecare casă generează mult mai multe jaruri”, spune Hadden: „Așadar, apare un fel de efect de domino”.
Pe lângă pagubele aduse proprietății, jarurile sunt extrem de periculoase și pentru persoanele care se află în cale lor.
„Era ca un vârtej de jaruri, nu mai era oxigen”, a spus Alec Gellis pentru CBS News, partenerul american al BBC, după ce casa iubitei sale a fost cuprinsă de flăcări: „Abia am reușit să ajung la mașina mea”.
4. Topografia montană a zonei Los Angeles poate face ca incendiile să fie mai intense.
Peisajul montan al zonei crește, de asemenea, riscul de incendii de vegetație.
„Incendiile se răspândesc cu o viteză extremă pe pante”, spune Hadden. „Caracteristicile geografice, cum ar fi canioanele și cheile, pot genera comportamente de incendiu foarte extreme, care sunt greu de combătut, poate imposibile de combătut”.
Această topografie nu doar că sporește riscul de propagare al incendiilor, dar face și evacuarea mult mai dificilă. În zona Palisades, drumurile înguste de pe versanți reprezintă o provocare suplimentară pentru persoanele care încearcă să părăsească zona.
5. Schimbările climatice
Se crede că ploile abundente din 2024, legate de fenomenul El Niño, au contribuit la intensitatea incendiilor.
Deși este prea devreme pentru a determina dacă schimbările climatice au contribuit la aceste incendii și în ce măsură, ele au fost legate de agravarea incendiilor de vegetație la nivel mondial.
Numărul de zile în care condițiile climatice creează un risc ridicat de incendiu este în creștere, iar schimbările climatice fac ca aceste condiții să fie mai severe, informează Matt McGrath, de la BBC News.
Riscul nu este atât de simplu precum „vremea devine mai caldă”, spune Hadden. De asemenea, are legătură cu gama de fenomene extreme pe care o vedem.
„Este vorba despre un climat mai cald, dar care se combină și cu condiții de vânt extreme, evenimente de ploaie extreme care permit vegetației să crească. Prin urmare, navigăm prin această schimbare uriașă, nu doar cu un climat mai cald și mai uscat, ci și mai umed și vântos, și cu tot ce se leagă de la punctul de vedere climatic. Acesta va fi factorul care va defini riscul în viitor.”