Sâmbătă, ora 14:00, Televiziunea Română a anunțat, solemn și greșit, moartea fostului președinte Ion Iliescu. Din fericire pentru Ion Iliescu, informația era falsă. Din fericire și pentru TVR... că nu s-a prins nimeni. Trei zile.
A fost nevoie de trei zile ca publicul larg să afle de această gafă. Trei zile! De fapt, dacă nu făcea cineva mișto pe Internet, probabil nu aflam nici azi. Asta ridică o întrebare incomodă: Cât de importantă mai e TVR, dacă nici măcar moartea (falsă) a unui fost președinte nu e remarcată în timp real?
O greșeală trecută cu grație peste un weekend și observată abia după ce probabil au observat și în redacție că... Ion Iliescu încă trăiește. Se pare că televiziunea publică a reușit performanța de a anunța ceva extrem de grav și totodată complet inutil, pentru că românii... n-au fost acolo.
Cu alte cuvinte: Dacă Ion Iliescu ar fi murit, conform TVR, exista o șansă reală ca el însuși să afle abia marți.
TVR a demonstrat (din nou) că se poate face televiziune fără audiență, fără verificare, fără urgență, dar pe banii românilor. Să nu uităm că TVR dormea la incendiul de la Colectiv.
A fost o greșeală? Da. Dar și o măsură precisă a irelevanței unei instituții media care, dacă dispare mâine, probabil aflăm... peste trei zile.
Până una alta, Ion Iliescu e viu, TVR... mai vedem. Ce este mai rău decât faptul că TVR a anunțat moartea lui Iliescu? Că televiziunea publică este plătită din banii dumneavoastră, ai tuturor românilor.
TVR nu este la prima gafă
În plină campanie electorală, televiziunea publică TVR a devenit, cu „ajutorul” unei jurnaliste de acolo, un posibil canal de informare pentru oricine e interesat să afle cum ar reacționa România în caz de război. Într-o dezbatere prezidențială transmisă în direct, candidaților li s-a cerut să răspundă detaliat la o ipoteză de invazie rusă în Republica Moldova și la reacția României în lipsa unei intervenții NATO.
Într-o dezbatere prezidențială transmisă în direct la TVR, lui Crin Antonescu i s-a cerut să răspundă detaliat la o ipoteză de invazie rusă în Republica Moldova și la reacția României.
O jurnalistă TVR a formulat scenariul: „În scenariul unei invazii ruse în Republica Moldova, Maia Sandu solicită sprijin armat din partea României. Comandamentul suprem al Forțelor Aliate din Europa transmite Bucureștiului mesajul că România, în calitate de stat NATO, nu poate interveni. În aceste condiții, dumneavoastră, ca președinte, ce măsuri ați lua?”
Crin Antonescu a fost conștient că nu e locul pentru detalii strategice. El a oferit un răspuns atent dozat, evitând să intre în detalii sensibile, conștient probabil că astfel de scenarii nu ar trebui dezvoltate public, mai ales în contextul unei posibile amenințări externe. A fost vizibil atent să nu ofere „planul pe tavă” rușilor. Crin Antonescu a preferat un răspuns general. Unele lucruri nu se discută la TVR... când s-ar putea uita și rușii.
„În condiţiile exact pe care dumneavoastră mi le-aţi dat, evident convoc în calitate de preşedinte Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, contactez toţi aliaţii noştri importanţi în interiorul NATO şi, evident, partenerul strategic din Statele Unite şi tot ceea ce pot să fac ca preşedinte al României pentru cei din Republica Moldova, pentru preşedintele Maia Sandu, pentru că asta este ipoteza pe care mi-aţi spus-o, pentru autorităţile de acolo şi ce este în măsură România să facă drept sprijin, fac”, a spus Crin Antonescu.
El a explicat că, pentru a nu ajunge într-o asemenea situaţie, România să discute și despre garanții de securitate pentru Republica Moldova.
„Bineînţeles că alte măsuri în faţa unei invazii faţă de o ţară terţă care nu e în NATO vor fi sincronizate, discutate, corelate cu partenerii din NATO. E foarte important însă ca până atunci, spre a nu ajunge într-o asemenea situaţie, România să discute la pachet cu chestiunea garanţiilor de securitate pentru Ucraina şi garanţii de securitate directe sau indirecte pentru Republica Moldova, pentru că garanţiile de securitate pentru Republica Moldova sunt extrem de importante ca garanţii de securitate indirecte şi pentru România”, a spus Crin Antonescu.
Apoi, jurnalista a întrebat insistent „dacă am putea livra arme pentru Republica Moldova”.
Crin Antonescu: „Nu putem discuta despre o asemenea ipoteză. Ar trebui să avem mai multe date concrete și sper să nu le avem niciodată pe o asemenea situație”.
Scenariile de război trebuie făcute în cabinete militare sau în documente clasificate. Dar când sunt expuse public, în direct, la solicitarea jurnalistei TVR, ele devin muniție și pentru adversari. Asemenea întrebări ar trebui puse cu prudență: dacă rușii vor să știe cum reacționează România la un atac, trebuie doar să se uite la TVR.
Rolul Televiziunii Române este din ce în ce mai contestat, în condițiile în care apar noi informații despre salarizarea exagerată și ineficiența instituției, aflată în subordinea statului
TVR nu și-a asumat niciodată un rol public real, ci a încercat fără succes să concureze posturile comerciale, difuzând conținut ieftin și irelevant, precum seriale sud-coreene, în loc să investească în conținut educativ sau cultural, potrivit statutului său. Au fost cazuri în care prezentatori erau plătiți cu 5.000 de euro pe ediție, fără să producă nimic. Totul era acoperit de TVR. Era o logică politică, nu economică. De aici vin și datoriile.
Deși TVR este finanțată de stat și are responsabilitatea de a susține interesul public, numărul mare de angajați, costurile exagerate, dar și lipsa de performanță pun sub semnul întrebării viabilitatea sa în forma actuală.
Într-un moment în care autoritățile cer românilor să strângă cureaua, iar spitale, școli și infrastructura locală duc lipsă de fonduri, menținerea acestui colos birocratic pare tot mai greu de justificat.
Dar ce așteptări să ai de la o televiziune care în noaptea tragediei de la Clubul Colectiv difuza filmul „Teroare în L.A.”, ignorând teroarea României care își pierdea tinerii în 2015. Prima știre despre incendiu a fost difuzată abia sâmbătă dimineață. Într-un astfel de moment de tragedie, când vezi că la ora 23,30, celelalte posturi de televiziune se îngălbenesc de breaking news, iar trotuarele de sânge, iar tu - TVR - nu reușești să acoperi un astfel de moment, înseamnă că nu îți îndeplinești menirea de post public de televiziune și nu meriți să te mai numești așa. Medicii de la spitalele unde au fost internate victimele acelei tragedii au venit din weekendul lor liber să lucreze. Jurnalismul este totuși una dintre cele mai nobile meserii. A fost inadmisibil că TVR nu a reușit să acopere evenimentul exact din momentul în care a avut loc, cu atât mai mult cu cât era ora 23.30 și nu era noaptea.
Dar timpul trece... leafa merge... și este babană
Televiziunea publică, cea care ar trebui să aibă cele mai mari resurse, în noaptea tragică din 30 octombrie 2015 a transmis programul obișnuit. Asta în timp ce principalele televiziuni de știri transmiteau informații de peste tot, de la locul accidentului, sau de la spitalele la care au fost trimiși răniții de la Clubul Colectiv. Primul breaking-news de pe TVR a fost abia sâmbătă dimineața, la ora 7.00.