Rezultatele vin la scurt timp după un proces considerat istoric, în care Meta și Google au fost acuzate că au creat platforme care induc dependență.
În acest context, cercetătorii au încercat să afle concret cât de mult influențează rețelele sociale sănătatea mintală, convingând zeci de mii de persoane să ia o pauză digitală.
Procesul care a schimbat perspectiva asupra rețelelor sociale
În luna martie, un juriu a decis că platforme deținute de Meta, precum Facebook și Instagram, dar și YouTube, deținut de Google, au contribuit la deteriorarea sănătății mintale a unei tinere de 20 de ani.
În urma verdictului, victima a primit despăgubiri de 6 milioane de dolari, iar cazul ar putea deschide calea pentru o serie de procese similare. Companiile au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta decizia.
Citește și: Ce au special oamenii cu părul roșu: Decoperirea surprinzătoare făcută de cercetători
Experimentul: șase săptămâni fără Facebook
În paralel, cercetătorii de la Universitatea Stanford au desfășurat un experiment amplu pe un eșantion de 36.000 de persoane, toate utilizatoare active de social media.
Participanții au fost împărțiți în grupuri: unii au fost rugați să își dezactiveze conturile de Facebook și Instagram timp de șase săptămâni, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din SUA, în timp ce alții au luat o pauză mai scurtă, de o săptămână.
Rezultatele: o stare emoțională vizibil îmbunătățită
Cei aproximativ 27% dintre participanți care au respectat pauza pe termen mai lung au raportat îmbunătățiri semnificative ale stării de bine.
Efectele au variat în funcție de vârstă și platformă:
- femeile între 18 și 24 de ani au beneficiat cel mai mult de pauza de la Instagram;
- persoanele de peste 35 de ani au resimțit cele mai mari beneficii după renunțarea la Facebook.
Cercetătorii susțin că reducerea expunerii la conținut negativ și la fenomenul de „doomscrolling” a contribuit direct la aceste rezultate.
Nu doar timpul petrecut online contează
Totuși, studiul scoate la iveală și o nuanță importantă: mulți dintre participanți nu au renunțat complet la mediul digital, ci au migrat către alte aplicații.
Acest lucru sugerează că îmbunătățirea stării de spirit ar putea fi determinată nu doar de reducerea timpului petrecut online, ci și de schimbarea tipului de conținut consumat.
Reacțiile companiilor și semnalul de alarmă
Meta a transmis că sănătatea mintală este „un fenomen complex” care nu poate fi atribuit unei singure aplicații, în timp ce Google a susținut că YouTube este o platformă de streaming, nu o rețea socială în sens clasic.
În ciuda acestor poziții, studiul și verdictul din instanță întăresc îngrijorările legate de impactul rețelelor sociale asupra vieții cotidiene.
Cercetarea sugerează că o simplă pauză de la rețelele sociale poate avea efecte reale asupra sănătății mintale. Într-un context în care utilizarea excesivă a platformelor online devine tot mai frecventă, specialiștii atrag atenția că echilibrul digital ar putea fi esențial pentru starea de bine pe termen lung.