Avocatul Remus Borza a atras atenția asupra gravității deficitului de cont curent, care a ajuns la 29,3 miliarde de euro, de trei ori peste media europeană. Acesta a explicat că intrările de valută au scăzut drastic din cauza reducerii investițiilor străine directe, care s-au înjumătățit în doi ani, semn că România nu mai este atractivă pentru investitori.
„Deci vorbeam de acest deficit bugetar foarte mare, care e de trei ori mai mare decât media la nivel european, vorbeam de deficitul de balanță comercială care a ajuns la 34 de miliarde de euro, dar mult mai grav este deficitul de cont curent, care anul trecut a ajuns la o valoare astronomică de 29,3 miliarde de euro.
Deficitul de cont curent reprezintă diferența între intrările și ieșirile de valută din țară. Nu mai intră valută pentru că, haideți să vedem, anul trecut valoarea ISD-urilor, a investițiilor străine directe în România, a fost 5,7 miliarde de euro în 2024, în 2023 - 6,7 miliarde de euro, în 2022 - 10,4 miliarde de euro. În doi ani de zile investițiile străine s-au prăbușit la jumătate, deci România nu mai e atractivă pentru investitori", a spus Remus Borza.
„Suntem într-o situație complicată"
Avocatul a criticat performanța guvernului în atragerea fondurilor europene și a explicat că, din 2023, nu au mai venit bani prin PNRR și foarte puțini prin fondurile de coeziune, iar România s-a bazat în principal pe fondurile pentru agricultură. Acesta a avertizat că, pe fondul deficitului mare, există riscul utilizării rezervei valutare a BNR.
„Pe de altă parte, performanța guvernului de anul trecut, fără să dau nume, în materie de fonduri europene, o știți și dumneavoastră: gaura de la covrig, covrig de Buzău, din ăla bun, cu ce doriți dumneavoastră, cu sare, cu semințe de mac.
Nici pe PNRR nu am adus niciun ban anul trecut, iar pe fondurile de coeziune foarte puțin. Ne-am mai scos cu fondurile pe agricultură care vin direct cu alocare de la Bruxelles. Deci suntem într-o situație complicată și din punctul ăsta de vedere.
Sigur că intrăm în rezerva valutară a BNR-ului care se va subția și ea. Relativ stăm bine, peste 60 de miliarde de euro, dar la deficitul ăsta de finanțare, sigur că vor fi tentații să mergem și pe zona asta a rezervei valutare, după cum tentația e de vreo câțiva ani pe Pilonul II: Hai să naționalizăm Pilonul II că sunt și acolo vreo 35 de miliarde de euro.
Noi știm că, de fapt, statul e cel mai prost administrator, de-aia am militat tot timpul, încă din 2010 încoace, pe profesionalizarea managementului și companiilor de stat. Asta e o realitate!”, a spus Remus Borza.
Diaspora, cel mai mare investitor în România
„Intră mai puțină valută, jumătate față de acum doi ani de zile. Nici câinii nu se mai plimbă cu colaci în coadă prin Spania, Italia, Germania, deoarece chiar și motorul economiei europene e în recesiune de doi ani de zile și valoarea remiterilor românilor a scăzut de la 10 miliarde de euro în 2022 spre 7 miliarde de euro anul trecut.
Noroc totuși, chiar și așa, sunt 7 miliarde de euro, că dacă punem soldul remiterilor diasporezilor, ca să nu spun căpșunarilor, e mai mare decât soldul investițiilor străine directe.
Dacă luăm ca perioadă de referință 2007-2024, peste 130 de miliarde de euro au intrat de la confrații noștri români, în România, în anii de la integrare. De fapt românul diasporez, căpșunarul român, cu alte cuvinte, e cel mai mare investitor în România”, a spus Remus Borza la DC News.
Video: