Blocul Național Sindical denunță modul profund nedemocratic prin care Parlamentul României a ales să trateze singura inițiativă cetățenească de amploare privind modificarea Codului muncii, PLX.577/2015. Un demers susținut de peste un sfert de milion de cetățeni a fost respins în absența Blocului Național Sindical, în calitate de inițiator, fără informare și cu un dispreț suveran față de voința publică și regulile democrației parlamentare.
În anul 2009, Guvernul Boc și-a asumat răspunderea și a modificat brutal legislația dialogului social. Acea intervenție a afectat masiv capacitatea de organizare și negociere colectivă a lucrătorilor din România. A fost nevoie să treacă mai bine de 10 ani până când, la presiunea Comisiei Europene, România a trebuit să refacă Legea dialogului social, astfel încât drepturile lucrătorilor, precum libertatea de asociere, dreptul la negociere colectivă și dreptul la grevă să fie readuse în centrul cadrului legal și al practicii relațiilor de muncă - în acord cu standardele europene și internaționale.
Codul muncii și exodul forței de muncă
Concomitent, în anul 2009, a fost modificat și Codul muncii, transformând piața muncii din România într-una dintre cele mai ostile din Uniunea Europeană. Consecința directă a fost îndepărtarea a milioane de români aflați în vârstă de muncă, care au ales să emigreze, astfel încât să poată munci pe alte piețe de muncă, mai echilibrate, mai predictibile, mai transparente și care le recompensează corespunzător munca.
Codul muncii din 2009 a devenit un instrument profund dezechilibrat, care a acordat puteri aproape absolute angajatorilor, deși acest instrument legislativ ar fi trebuit să aducă echilibru ambelor părți ale raportului de muncă.
Constatând lipsa totală de sprijin politic în repararea nedreptăților generate de noul Cod al muncii, Blocul Național Sindical și-a asumat să utilizeze singurul instrument democratic rămas la dispoziție – inițiativa cetățenească garantată de Constituție pentru corectarea acestor nedreptăți.
Peste un sfert de milion de cetățeni români cu drept de vot și-au exprimat adeziunea la acest demers. Inițiativa a fost înregistrată oficial la Senat, primă Cameră sesizată, în septembrie 2014, de unde a trecut la Camera Deputaților prin procedura aprobării tacite (asta înseamnă că timp de 1 an de zile, comisiile Senatului și Plenul au refuzat orice dezbatere pe marginea acestui proiect de lege). În baza procedurii de aprobare tacită, Senatul a trimis inițiativa la Camera Deputaților, unde a mai zăcut 11 ANI la rând, tratat cu un dispreț total de membrii comisiilor parlamentare. Asta însemnând că patru cicluri electorale, cu schimbări semnificative în structura Parlamentului, au arătat același dezinteres cras față de lucrătorii din România.
Promisiuni de reluare a dezbaterilor în 2025
La începutul anului 2025, președintele Comisiei de muncă de la Camera Deputaților, domnul Adrian Solomon, ne-a adus la cunoștință disponibilitatea comisiei în noul său format (cu parlamentari proaspăt aleși în decembrie 2024) de a lua în evaluare, dezbatere și vot inițiativa civică de modificare a Codului Muncii. Acesta ne-a solicitat o reevaluare a proiectului, în vederea aducerii la zi a textelor, ținând cont că România mai transpusese niște directive europene de-a lungul timpului și mai reparase, pe ici pe colo, unele prevederi din cod. Ne-am conformat și într-o săptămână am eliminat toate aspectele care între timp își găsiseră soluții prin diverse modificări. Am așteptat pe tot parcursul anului 2025 ca proiectul să fie repus pe ordinea zi și să fim invitați pentru a discuta inițiativa noastră.
După ce anul 2025 a trecut din nou sub semnul așteptării, în urmă cu câteva zile am aflat cu stupoare că, în plină vacanță parlamentară, fără ca inițiatorii să fie informați, inițiativa civică a fost pusă pe ordinea de zi și respinsă în cadrul unei ședinte a Comisiei pentru muncă. Fără informare. Fără invitație. Fără respectarea voinței celor aproape un sfert de million de cetățeni care au susținut acest proiect.
Comisia de Muncă a adoptat un raport de respingere, cu încălcarea dreptului de a susține proiectul și eventualele amendamentele, contrar regulilor de procedură legislativă (art.103 din Regulamentul Camerei Deputaților, art.6 alin.(1) din Legea 198/1999) și uzanțelor parlamentare, fără invitarea Comitetului de inițiativă, constituit în temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
În ultimul gest reparatoriu posibil, SOLICITĂM Plenului Camerei Deputaților, în temeiul art.71 din Regulamentul Camerei Deputaților, retrimiterea proiectului la Comisia pentru muncă, astfel încât inițiatorii să își poată susține explicit demersul legislativ în fața membrilor Comisiei.
Citește și: BNS contrazice Guvernul Bolojan: România nu se redresează, ci intră în recesiune
Ca o concluzie, ceea ce s-a întâmplat cu această inițiativă cetățenească arată, până la urmă, un dispreț suveran din partea celor care prin votul nostru ajung să compună instituții cheie ale democrației. În cazul de față, Parlamentul României. Este o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, că partidele politice cu ștate vechi în viața politică a țării n-au înțeles nimic din nevoia de respect a valorilor democratice și nici din mesajele transmise de electorat în ultimele cicluri electorale.
Să nu se mai mire nimeni, nici în țară, nici în străinătate, cum și de ce votează românii!
Aceasta este singura inițiativă cetățenească de o asemenea amploare în domeniul relațiilor de muncă. Și exact pe aceasta, Parlamentul a ales să o arunce la gunoi!