DCNews Stiri Internațional Ankara, între Moscova și Kiev. Ambasadorul Özgür Kıvanç Altan: Cum încearcă Turcia să rescrie finalul războiului

Ankara, între Moscova și Kiev. Ambasadorul Özgür Kıvanç Altan: Cum încearcă Turcia să rescrie finalul războiului

Sursa foto: Agerpres; Foto cu rol ilustrativ

În cadrul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, difuzată de DefenseRomania și realizată de Tudor Curtifan, diplomatul a zis că Ankara și-a menținut încă din 2014 poziția fermă de susținere a integrității teritoriale a Ucrainei și de nerecunoaștere a anexării Crimeei.

Turcia a facilitat, de-a lungul anilor, mai multe runde de negocieri între Moscova și Kiev, inclusiv cele de la Antalya și Istanbul, și a jucat un rol crucial în acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră și în schimburile de prizonieri.

Dar când vine pacea? Aflăm răspunsul de la ambasadorul Turciei la București, Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan:

Tudor Curtifan (TC): Ați menționat securitatea. Turcia este un pilon cheie în securitatea Mării Negre și un actor major al NATO. Cum vedeți contribuția actuală a Turciei la stabilitatea regională, în contextul războiului din Ucraina?

Özgür Kıvanç Altan (OKA): De la bun început, am fost foarte triști, foarte nemulțumiți de acest război și nu am fost niciodată de acord cu el. Am arătat clar că susținem integritatea teritorială a Ucrainei, iar această poziție nu este una nouă. Am fost, de asemenea, printre țările care au reacționat într-un mod foarte ferm încă din 2014. Nu am fost de acord cu anexarea Crimeei, desigur. Iar și astăzi, președintele nostru este una dintre cele mai puternice voci pe această temă.

Totuși, încă de la începutul războiului, nu ne-am pierdut speranța și am investit mult în diplomație. După cum probabil vă amintiți, la doar o lună, două luni de la declanșarea conflictului, în 2022, am reușit să aducem părțile la aceeași masă, mai întâi la Forumul Diplomatic de la Antalya, apoi la Istanbul, și am fost foarte aproape de un acord. Foarte aproape. Însă atunci, lucrurile erau diferite față de cum sunt astăzi. În acel moment, unele state, unele părți implicate, au pus mai mult accent pe continuarea războiului.

Sincer, cred că nu a fost decizia corectă. Dar acum, în 2025, cred că întreaga comunitate internațională se află pe aceeași lungime de undă. Dorim cu toții să punem capăt războiului, desigur, într-un mod onorabil. Am un mare respect pentru prietenii noștri ucraineni în această privință. Însă facem mult mai mult decât doar diplomație. Am facilitat acordul privind exportul de cereale, am intermediat de mai multe ori schimburi de prizonieri, iar chiar și în 2025, încă de la începutul anului, am găzduit numeroase runde de discuții între părțile ucraineană și rusă.

Continuăm aceste eforturi și acordăm o importanță majoră diplomației. Știu că este mai ușor de spus decât de făcut și că oamenii tind să își piardă speranța, dar aceasta este singura speranță pe care o avem. Au trecut aproape patru ani. Acest conflict nu poate continua la nesfârșit. Va trebui, inevitabil, să se ajungă la un acord, la un compromis. Părțile vor trebui să se așeze la masă.

Sper că suntem mai aproape de acel moment, în ciuda situației negative de pe câmpul de luptă. Sunt optimist că ne apropiem de o soluție, și acest lucru se datorează și faptului că administrația americană, împreună cu noi, este foarte implicată în facilitarea acestui proces. În fiecare zi depunem eforturi, chiar și ieri, președintele nostru,  Recep Tayyip Erdoğan, a avut o convorbire telefonică cu președintele Vladimir Putin. Desigur, toate aceste aspecte sunt discutate. Depunem eforturi considerabile pe acest front.

TC: Exact, facilitați dialogul dintre Rusia și Ucraina și ați amintit de Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, o inițiativă importantă la vremea aceea. Cum evaluați evoluția actuală și putem vorbi, poate, despre pace anul viitor? Credeți că suntem pe acel drum, pe drumul către pace?

OAK: Prin natura mea sunt optimist, așa că nici nu vreau să mă gândesc la anul viitor. Aș prefera ca acest lucru să se întâmple chiar anul acesta. Dar trebuie să se întâmple, securitatea la Marea Neagră este foarte importantă pentru România. Este la fel de importantă și pentru țara noastră. Și am făcut foarte multe pentru a contribui la consolidarea securității în Marea Neagră. Desigur, unul dintre instrumentele principale pentru aceasta este aplicarea deplină, în litera și spiritul ei, a Convenției de la Montreux. Tocmai pentru că aceasta este un element esențial al securității. Convenția a fost semnată în 1936 pentru a garanta securitatea în Marea Neagră și securitatea Turciei și, bineînțeles, a aliaților riverani.

Și cred că, imediat după izbucnirea războiului, atunci când am activat prevederile relevante ale acestei convenții, am arătat că ceea ce se întâmplă este în mod evident un război, așa că am închis strâmtorile turcești pentru părțile aflate în conflict. Și, sincer să fiu, această măsură a fost foarte eficientă în reducerea luptei kinetice în zona maritimă. Mai mult, am cerut părților beligerante să lase, dacă se poate, flotele lor din Marea Neagră, aflate deja în afara acesteia, acolo și să nu intre. Să nu agraveze și mai mult situația conflictuală. Și cred că aceasta a fost o realizare majoră, în pofida războiului aflat în desfășurare pe uscat.

De asemenea, pentru securitatea Mării Negre, unul dintre pilonii politicii noastre este dezvoltarea unei „proprietăți regionale”, adică asumarea comună a responsabilității. În acest sens, bineînțeles, aliații NATO riverani Mării Negre — Turcia, România și Bulgaria — joacă un rol central. Punem un accent foarte puternic pe cooperarea dintre noi. Am subliniat că ar fi benefic să facem ceva împreună în legătură cu una dintre amenințările concrete din zona maritimă, și anume problema minelor. Am negociat detaliile timp de șase luni, iar în iulie 2024 am început această operațiune - MCM Black Sea - împotriva amenințării minelor.

VEZI ȘI:  EXCLUSIV Ce înseamnă că avem o autostradă în aer între România și Turcia. Ambasadorul Turciei la București: Acesta e un aspect major / video

Acum, dintr-o perspectivă turcă, vedem  și cred că există o voință puternică și din partea prietenilor noștri români și bulgari, dorința de a extinde domeniul acestei operațiuni pentru a include, nu știu, chestiuni precum căutarea și salvarea, sau aspecte importante precum protecția infrastructurii energetice critice. Pentru că România are Neptun Deep, iar noi avem zăcământul de gaze Sakarya, deci avem interese comune acolo. Și cred că în acest cadru, desigur, sub umbrela NATO, Turcia și România fac foarte multe împreună.

Am participat la misiuni de Poliție Aeriană. Avioanele noastre F-16 au fost aici anul trecut. Iar în 2026 vor veni din nou. Patru avioane turcești F-16, împreună cu aproximativ 100 de militari și piloți, vor veni pentru a proteja, alături de prietenii noștri români, spațiul aerian aliat.

Știri similare din categoria Internațional Vezi toate articolele