Legătura dintre mai multe boli grele și accidentele rutiere. 66.000 de oameni mor

Tulburările de memorie, vorbire, percepţie spaţială, atenţie, calcul şi praxie, adică tulburări cognitive, reprezintă consecinţe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită. Acestea apar în particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TBI), dar şi ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson.

Modificarea stilului de viaţă, cea mai eficientă metodă de prevenţie

Afecţiunile neurologice continuă să ia amploare la nivel mondial, numărul tot mai mare al îmbolnăvirilor fiind astăzi principalul generator de îngrijorare în politicile de sănătate din întreaga lume. 

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, în întreaga lume, aproximativ 10 milioane de oameni suferă un traumatism cranio-cerebral, iar alţi 15 milioane suferă un accident vascular cerebral, în timp ce bolile Parkinson şi Alzheimer afectează astăzi 6,3 milioane, respectiv 25 de milioane de persoane.

Dincolo de cauzele genetice care conduc în anumite cazuri către aceste boli neurologice, în prevenirea acestor afecţiuni trebuie controlaţi, pe cât posibil, factorii de risc care condiţionează apariţia îmbolnăvirilor (stresul, factorii de mediu, fumatul, consumul băuturilor alcoolice sau de droguri, sedentarismul sau o alimentaţie necorespunzătoare) şi să recurgem la cea mai eficientă metodă de prevenţie, modificarea stilului de viaţă” a precizat prof.dr.Dafin Mureşanu.

Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că 1 european din 3 are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă. Cu toate că nu reprezintă decât 2% din greutatea corpului omenesc, creierul e irigat cu 20% din totalul sângelui ce hrăneşte organismul, consumă 14% din totalul oxigenului înghiţit de organism şi 16% din totalul glucozei, cea care aduce energie. Potrivit specialiştilor, un stil de viaţă sănătos coroborat cu activităţi fizice şi intelectuale zilnice, dar şi cu o alimentaţie sănătoasă pot consolida scutul de protecţie al creierului şi implicit evitarea îmbolnăvirii acestuia.

Traumatismele cranio cerebrale generează cele mai frecvente tulburări

În ansamblul lor, tulburările cognitive se manifestă prin modificarea capacităţii de gândire şi a memoriei pacientului, în sensul deteriorării acestora, faţă de un nivel anterior de funcţionare. Acestea îşi pot produce efectele fie în contextul îmbătrânirii normale fiziologice, fie în momentul  apariţiei unor boli. În cazul traumatismelor cerebrale, tulburările cognitive (atenție, memorie, limbaj, percepție), afective și comportamentale sunt cele mai frecvente și importante cu care se confruntă acești pacienți, ele având un impact deosebit și asupra famililor și a societății. Aceste deficite determină o dependență socială a bolnavilor, chiar în absența unor disabilități fizice, afectând capacitatea de muncă, relațiile familiale, activitățile zilnice. În acest context, recuperarea neuropsihologică este esențială. Pentru unii pacienți, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viața. 

Organizația Mondială a Sănătății preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cerebrale, vor fi al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În Europa 1,6 milioane de pacienți sunt internați anual, cu diagnostic de traumatism cranian, iar dintre aceștia 66.000 decedează. Aproximativ 11,5 milioane de europeni prezintă o deficiență datorată unui traumatism cranian. Deși impresionante, aceste cifre subestimează magnitudinea problemei, ele bazându-se doar pe datele oferite de cazurile internate în spital.

[citeste si]

În acest context, atât cercetarea fundamentală, cât şi neurologia clinică urmăresc cu predilecţie îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii pacientului, acordând un interes crescut pentru ceea ce se numeşte astăzi, neurorecuperare sau neuroreabilitare.

Neurorecuperarea, ce vizează în ansamblul său, recuperarea fizică, cognitivă şi emoţională ale pacienţilor, reprezintă una dintre temele principale care vor fi dezbătute anul acesta la cel de-al XIII-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) ce se va desfăşura în perioada 5-8 octombrie, în Rodos, Grecia. Manifestarea ştiinţifică va reuni aproximativ 200 de neurologi din 11 ţări Evenimentul este organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii în parteneriat cu Institutul de cercetare şi diagnostic RoNeuro din Cluj Napoca, Societatea Română de Neurologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj şi Academia de Ştiinţe Medicale din România.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel