Reforma pensiilor speciale ale magistraților pare să meargă înainte, în ciuda poziției critice exprimate de președinta CSM, Elena Costache, care a avertizat că independența justiției ar putea fi afectată de noile măsuri. Însă reacțiile venite din zona politică și civică sugerează că mesajul acesteia nu convinge. Valul de critici a fost iminent.
Tánczos Barna
Vicepremierul Tánczos Barna susține că modificarea pensiilor speciale din justiție este un pas indispensabil pentru România, mai ales în contextul angajamentelor asumate prin PNRR. Într-o intervenție la Digi24, oficialul a avertizat că neadoptarea reformei ar putea atrage pierderi de sute de milioane de euro din fondurile europene.
În același timp, Barna a criticat poziția exprimată de președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, care s-a declarat nemulțumită de scăderea cuantumului pensiilor și a susținut că „independența actului de justiție e strâns legată de bani”.
Vicepremierul a catalogat aceste afirmații drept „exagerate” și a respins ideea că o pensie de peste 11.000 de lei poate fi considerată mică în actualul context economic:
„Nu pot să spun că independența justiției depinde de pensie. Este o exagerare. (...) Dar nu pot fi de acord că astăzi în România o pensie de 11.000 de lei este o pensie mică, dacă ne raportăm la pensia medie, la numărul de pensionari, la cei care trăiesc dintr-o pensie minimă.”
"Statul va pierde sute de milioane de euro, în cazul în care nu facem această reformă la care ne-am angajat"
Barna a subliniat că magistrații beneficiază deja de un regim special în privința salarizării, vârstei de pensionare și restricțiilor profesionale, dar acest statut nu justifică o izolare față de realitățile sociale:
„Trebuie să fim tot timpul cu picioarele pe pământ, să vedem realitatea zilnică din țară și să ne raportăm la puterea de cumpărare, la capacitatea statului, la capacitatea economiei de a genera venituri.”
În sprijinul necesității reformei, vicepremierul a arătat că aceasta nu a mai fost abordată în profunzime de decenii și că o astfel de schimbare este impusă atât de nevoile interne, cât și de angajamentele internaționale:
„Reforma este una profundă, (...) absolut necesară și din prisma PNRR, pentru că statul va pierde sute de milioane de euro, în cazul în care nu facem această reformă la care ne-am angajat.”
Mircea Abrudean
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, susține că modificările propuse în ceea ce privește pensiile speciale nu afectează independența sistemului judiciar, ci din contră, contribuie la întărirea acestuia. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, el a subliniat că schimbările urmăresc o corectare a inechităților și o aliniere la principiile valabile pentru toți cetățenii.
"Reforma pensiilor speciale nu afectează independenţa justiţiei. O consolidează. Este responsabilitatea noastră, ca lideri politici, să asigurăm echitate între cetăţeni şi să corectăm dezechilibrele sistemice care afectează încrederea publicului în instituţii. Reforma pensiilor speciale din justiţie NU atinge independenţa magistraţilor. În schimb, ea descurajează pensionarea timpurie şi contribuie la păstrarea în sistem a celor mai experimentaţi profesionişti - exact atunci când expertiza lor este esenţială", a afirmat Abrudean.
"Mulţi magistraţi aleg să se retragă la 48-50 de ani. Asta afectează direct calitatea actului de justiţie"
Potrivit acestuia, situația actuală din sistemul judiciar ridică semnale de alarmă.
"Mulţi magistraţi aleg să se retragă la 48-50 de ani. Asta afectează direct calitatea actului de justiţie - pentru că volumul de muncă al celor rămaşi devine uriaş, iar lipsa de personal slăbeşte întregul sistem. În orice stat serios, pensionarea se face după 35-40 de ani de contribuţii. Este timpul ca şi România să urmeze acest model. Respectăm munca magistraţilor, dar nu putem încuraja o logică a privilegiului în afara regulilor generale. Reforma propusă restabileşte un raport corect între contribuţie, vechime şi cuantumul pensiei", a mai adăugat el, potrivit Agerpres.
"Totuși, dacă CSM-ul tot are această scrisoare oficială, de ce nu o face publică?"
Totodată, și avocatul Toni Neacșu a transmis un mesaj dur la adresa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a comunicării acestuia, pe fondul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale pentru magistrați. Într-o postare recentă pe Facebook, Neacșu a subliniat că, în opinia sa, justiția trebuie să evite să se implice public sau să-și găsească un alt reprezentant pentru a comunica cu opinia publică.
"Ascultarea interviului complet al d-ei judecător Elena Costache, președintele CSM, nu îmi schimbă părerea că justiția fie trebuie să tacă, fie să-și găsească alt comunicator", a afirmat avocatul.
"O scrisoare oficială a Comisiei Europene: Solicitări clare privind reformele din PNRR, inclusiv tăieri la pensiile care nu sunt ale magistraților"
Mai mult, Neacșu a ridicat o problemă legată de o scrisoare oficială a Comisiei Europene, document care ar conține solicitări clare privind reformele din PNRR, inclusiv tăieri la pensiile care nu sunt ale magistraților. Potrivit avocatului, acest document este deținut exclusiv de CSM și Guvern, dar nu a fost făcut public și nu poate fi accesat prin solicitările pe Legea 544/2001 privind accesul la informații publice.
"Mi-a arătat însă că, în afară de Bolojan și Guvern, CSM-ul e singurul care se află în posesia scrisorii Comisiei Europene pe jalonul 215 din PNRR privind speciale. Ea nu a ajuns în presă, nu e dată nimănui pe cererile pe Legea 544/2001, e păzită de parcă ar fi codul de lansare al armelor nucleare pe care România nu le are. Motivul e simplu: Comisia Europeană ne cere tăieri la alte pensii decât cele viitoare ale magistraților, deci toată reforma lui Ilie Bolojan se fundamentează pe o minciună", a explicat Neacșu.
În final, acesta se întreabă de ce CSM nu face public acest document, în condițiile în care îl deține oficial.
"Totuși, dacă CSM-ul tot are această scrisoare oficială, de ce nu o face publică?", a conchis avocatul.
Guvernul condus de Ilie Bolojan - propuneri
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, majorarea vechimii minime de la 25 la 35 de ani, precum și limitarea valorii pensiei la 70% din ultimul salariu net. În prezent, pensia medie a unui magistrat se ridică la aproximativ 25.000 de lei net.
Măsurile sunt însă respinse categoric de reprezentanții sistemului judiciar. Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a avertizat că modificările vor conduce la „pensionarea sau demisia imediată” a peste 1.000 de magistrați, ceea ce ar putea afecta grav funcționarea instanțelor și a parchetelor, conform Digi24.
CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan cheamă magistrații la Cotroceni pe tema reformei pensiilor din justiție