În cadrul unei emisiuni moderate de Florin Răvdan, Titi Aur a afirmat că mai multe state europene adoptă politici noi pentru gestionarea traficului și siguranței rutiere.
El a făcut referire la exemple din Europa, inclusiv la măsuri atribuite Spaniei, unde ar exista, potrivit afirmațiilor sale, benzi speciale destinate mașinilor cu mai mulți pasageri, sancționând circulația șoferilor singuri pe acele benzi.
În contrast, expertul a criticat dur situația din România, susținând că lipsa unei structuri eficiente de coordonare în siguranța rutieră duce la stagnare legislativă și administrativă.
Propunerea radicală: viteze mai mici pe toate drumurile
Punctul central al intervenției sale îl reprezintă o propunere considerată „nepopulară, dar eficientă”.
Titi Aur a avansat ideea unei reduceri generale a limitelor de viteză:
- 110 km/h pe autostradă (în loc de 130)
- 90 km/h pe drumurile europene
- 80 km/h pe drumurile județene și secundare
- maximum 30 km/h în zonele rezidențiale înguste sau aglomerate
El susține că o astfel de măsură ar avea efecte directe asupra siguranței rutiere, reducând severitatea și frecvența accidentelor.
„Dacă ai o viteză mai mică, ai timp de reacție mai mare și impact mai redus”, este ideea centrală transmisă în intervenția sa.
Argumentul economic: consum mai mic de combustibil
Pe lângă siguranță, Titi Aur a invocat și un argument economic.
El afirmă că diferența de consum între 130 km/h și 110 km/h poate ajunge la aproximativ 1–2 litri la 100 km, în funcție de autovehicul, iar la viteze mai mici economiile ar putea fi și mai mari.
În opinia sa, reducerea vitezei ar putea genera:
- scăderea consumului de carburant
- reducerea costurilor pentru șoferi
- diminuarea presiunii energetice generale
Critica sistemului și problema „iluziei de siguranță”
O altă direcție importantă a discursului vizează comportamentul șoferilor și modul în care aceștia percep riscul.
Titi Aur susține că drumurile late și moderne creează o „senzație falsă de siguranță”, ceea ce duce la viteze neadaptate condițiilor reale, mai ales în situații precum ploaia sau carosabilul umed.
El a exemplificat printr-un accident petrecut în București, unde un șofer tânăr ar fi pierdut controlul mașinii și ar fi lovit mai multe vehicule parcate, eveniment pe care l-a pus pe seama lipsei de antrenament în situații limită, precum derapajul sau frânarea de urgență.
Modelul propus: educație rutieră post-permis
În viziunea lui Titi Aur, problema nu se rezumă la obținerea permisului de conducere, ci la lipsa unei pregătiri continue.
El a susținut necesitatea unor programe de instruire suplimentară după obținerea permisului, inspirate din modele aplicate în țări precum Elveția, Austria sau Suedia, unde șoferii trec prin exerciții de control al mașinii în situații extreme.
În finalul intervenției, Titi Aur a recunoscut că măsurile propuse sunt puțin probabil să fie adoptate din cauza impactului politic și social.
Totuși, el insistă că o astfel de schimbare ar putea reduce semnificativ accidentele și ar aduce beneficii economice pe termen lung, dacă ar exista voință politică pentru implementare.
„Problema nu este doar șoferul, ci sistemul care nu îl pregătește suficient”, a fost ideea de încheiere a expertului.