44% dintre repondenţii din Republica Moldova şi de 60,8% în rândul moldovenilor din diaspora ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum organizat duminica viitoare, potrivit unui sondaj al companiei de cercetări sociologice Ates Research.
Există o pluralitate a susţinătorilor unirii în Republica Moldova şi o majoritate absolută printre cetăţenii Republica Moldova în diaspora, în timp ce moldovenii aflați peste hotare au o poziție considerabil mai pro-română, pro-unionistă şi mai bine informată. În cazul unui referendum pentru unire, opţiunea „Da” ar câştiga cu 55-58%.
Cercetarea a fost prezentată miercuri, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău, și include date colectate atât în Republica Moldova, cât și în rândul cetățenilor din diaspora.x
Cum ar vota moldovenii la urne
Conform cercetării sociologice, la întrebarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, aţi vota pentru sau contra unirii?” 44% dintre repondenţii din Republica Moldova au răspuns „DA”, 39,2% au răspuns „NU”, 9,4% nu ar participa şi 6,7% au răspuns Nu ştiu, nu m-am decis, în timp ce 0,8% nu au răspuns.
„Unirea cu România, identitatea națională și preferințele politice ale cetățenilor din RM”. Sursa foto: Agenția de presă IPN, Youtube. Captură video
În rândul cetățenilor din diaspora moldovenească, 60,8% au răspuns „DA”, 24,3% au răspuns „NU”, 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis şi 1,1% nu răspund.
Avantaje și dezavantaje
În rândul cetățenilor din interiorul Republicii Moldova, unde au fost chestionate 1.078 de persoane din 320 de localităţi, 37% dintre repondenți cred că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, faţă de 33% de repondenți care au spus că ar fi mai multe dezavantaje.
În ceea ce îi privește pe cetățenii din diaspora, dintre cei 235 de intervievaţi, 52,1% cred că unirea Republicii Moldova cu România ar aduce mai multe avantaje.
Printre principalele avantaje ale unirii, repondenții au menţionat beneficii de ordin economic: pensii şi salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulaţie şi dezvoltarea economiei.
Pierderea suveranităţii şi a independenţei este cel mai des dezavantaj invocat, cu un procent similar în Republica Moldova şi în diaspora, urmat de tensiuni interetnice şi ruperea legăturilor cu Rusia.
Întrebaţi în ce perioadă de timp ar putea fi realizată unirea, cel mai frecvent răspuns în rândul repondenților care cred în acest deziderat este „în următorii 2-4 ani”.
Identitatea națională românească, în creștere
Sondajul mai evidenţiază şi o creştere a identităţii naţionale româneşti, „a celor care se declară etnici români, vorbitori de română, care spun că românii şi moldovenii sunt acelaşi popor”.
„Unirea este susţinută în proporţie de 80% de alegătorii PAS, 66% de cetăţenii cu viziuni pro-europene, dar doar 15% de minorităţile entice. În cazul unui referendum pentru unire, opţiunea DA ar câştiga cu 55-58%”, se arată în concluziile sondajului.
Dezbaterile privind unirea dintre cele două state a revenit în atenția publică după un interviu al președintei Maia Sandu, care a declarat că ar vota favorabil la un eventual referendum pentru unire. Totuși, aceasta a revenit, ulterior, spunând că nu ar exista în Republica Moldova, în acest moment, o majoritate solidă care să susțină această idee.
Citește și: EXCLUSIV Maia Sandu, propunerea lui Petre Roman de președinte al României unite: Așa e logic, firesc!
Cercetarea sociologică a avut loc în perioada 12-23 martie 2026 pe 1078 repondenți, cetăţeni din Republica Moldova, în vârstă de 18+ ani, care locuiesc în Republica Moldova.
Metoda de colectare a datelor a fost telefonică - 82% din răspunsurile colectate (884), faţă-în-faţă - 16% din răspunsurile colectate (169), Online - 2% din răspunsurile colectate (24). Eroarea de eşantionare este de ±3,0% nivel de încredere 95%, proporţia adevărată 50%).
Sondajul s-a desfăşurat în 320 localităţi urbane şi rurale iar limba în care s-au colectat datele a fost română -85,8% din chestionare şi rusă - 14,2% din chestionare. Numărul de operatori de interviu implicaţi în colectarea datelor a fost de 48 de persoane.