Update 11: Războiul din Orientul Mijlociu "nu are nicio legătură cu NATO", îi răspunde Berlinul lui Trump
Războiul lansat de Israel şi Statele Unite împotriva Iranului "nu are nicio legătură cu NATO", a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului german, ca răspuns la apelul preşedintelui american Donald Trump către aliaţi de a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, relatează AFP.
"NATO este o alianţă pentru apărarea teritoriului" membrilor săi şi "îi lipseşte mandatul de a interveni" în afara graniţelor sale, a declarat purtătorul de cuvânt Stefan Kornelius într-o conferinţă de presă obişnuită.
"Acest război nu are nicio legătură cu NATO. Nu este războiul NATO", a insistat purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz.
Vineri, Merz ceruse încetarea războiului din Orientul Mijlociu, subliniind că acesta "nu este în beneficiul nimănui şi afectează economic multă lume".
Dar, duminică, Donald Trump a făcut presiuni asupra Chinei şi NATO pentru a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, prin care trece o cincime din producţia mondială de ţiţei şi gaze.
El a prezis "consecinţe foarte grave pentru viitorul NATO" dacă cererea ar fi refuzată.
Germania "a luat act" de acest apel, a răspuns Kornelius.
Berlinul vrea să afle "de la Israel şi Statele Unite", aliaţii săi istorici, "când vor fi atinse obiectivele militare din Iran", a subliniat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german.
"Putem apoi începe discuţiile care vizează o soluţie diplomatică", a adăugat el.
Opunându-se oricărei "escaladări militare suplimentare" în regiune, Germania nu va oferi "nicio participare militară", dar este pregătită "să garanteze, pe canale diplomatice, securitatea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz", a declarat în acelaşi timp ministrul apărării german, Boris Pistorius.
"Ne confruntăm cu o situaţie pe care nu am creat-o. (...) Acest război a început fără nicio consultare prealabilă", a adăugat el, subliniind că prioritatea militară a Berlinului era "responsabilitatea sa foarte importantă" în faţa ameninţării ruseşti pe "flancul estic" al NATO şi "Nordul Îndepărtat".
"Ce aşteaptă Donald Trump de la, să zicem, o mână sau chiar două fregate europene acolo, în Strâmtoarea Ormuz? Ca ele să realizeze ceea ce puternica Marină a SUA, de una singură, nu poate realiza?", s-a întrebat el public.
Update 10: Preşedintele EAU şi prinţul moştenitor saudit acuză Iranul de "escaladare periculoasă"
Preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), Mohammed bin Zayed, şi prinţul moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, au avut luni o discuţie telefonică în care au acuzat Iranul de provocarea "unei escaladări periculoase" prin vizarea unor ţinte pe teritoriile vecinilor săi din Golf, transmite AFP.
Cei doi lideri au discutat despre "atacurile iraniene continue şi flagrante vizând ţări din regiune", potrivit unui comunicat publicat de agenţia oficială WAM din Emirate.
Continuarea acestor atacuri, declanşate ca represalii la atacurile israeliano-americane contra Iranului, "reprezintă o escaladare periculoasă ce ameninţă securitatea şi stabilitatea regiunii", au denunţat ei.
"Cele două părţi au subliniat necesitatea unei încetări imediate a escaladării militare (...) şi importanţa de a privilegia un dialog serios şi mijloacele diplomatice", afirmă comunicatul, care nu menţionează explicit nici SUA, nici Israelul.
Preşedintele Emiratelor şi prinţul moştenitor saudit au discutat anterior pe 28 februarie, în prima zi a războiului, pentru întâia dată de la izbucnirea disputei lor în decembrie, când Ryadul a acuzat Emiratele că îi ameninţă securitatea prin susţinerea separatiştilor în Yemen.
Update 9: Iranul amenință direct România, după decizia Parlamentului privind utilizarea bazelor militare de pe teritoriul țării de către SUA
Iranul a avertizat România luni că va răspunde politic și juridic dacă țara va permite Statelor Unite să utilizeze baze de pe teritoriul său pentru operațiuni împotriva Republicii Islamice, scrie Iran International.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că Teheranul îndeamnă țările să nu se implice în război.
„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat Baghaei într-o conferință de presă săptămânală.
El a spus că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internațional și ar atrage responsabilitatea internațională pentru România.
Update 8: Iranul va transforma în muzeu şcoala de fete bombardată din oraşul Minab
Iranul intenţionează să transforme şcoala de fete bombardată în prima zi a războiului într-un muzeu care să comemoreze cele aproape 200 de victime ale atacului, transmite luni dpa.
"Această şcoală este o dovadă vie a disponibilităţii americanilor de a comite crime şi trebuie consemnată şi documentată pentru păstrarea memoriei istorice a poporului iranian", a declarat guvernul iranian într-un comunicat emis luni.
Cel puţin 168 de eleve, cu vârste între 7 şi 12 ani, precum şi 26 de profesoare şi patru părinţi şi-au pierdut viaţa în atacul asupra şcolii din oraşul Minab (sud) pe 28 februarie.
Diferite relatări media au arătat către Statele Unite ca fiind responsabile de acest atac. Citând surse confidenţiale, New York Times şi CNN au relatat că rezultatele preliminare ale unei investigaţii indică SUA ca responsabile.
Statele Unite ar fi vizat o bază a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice căreia îi aparţinuse anterior clădirea şcolii. Date de localizare depăşite ar fi condus la eroarea fatală.
Autorităţile iraniene nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre planurile legate de muzeu. Şcoala distrusă urmează să fie reconstruită în altă parte, în memoria victimelor.
Update 7: Israelul susţine că a distrus avionul guvernamental care ar fi fost folosit de fostul ayatollah Ali Khamenei
Armata israeliană a raportat distrugerea unei aeronave guvernamentale iraniene, despre care se presupune că ar fi fost folosită de fostul lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, relatează dpa şi Reuters.
"Acest lucru a lipsit regimul iranian de un alt bun strategic", au declarat Forţele de Apărare Israeliene (IDF) într-o postare în limba persană pe X, luni.
Aeronava ar fi fost folosită de înalţi oficiali iranieni şi personalităţi militare pentru a călători intern şi internaţional şi pentru a se coordona cu ţările aliate.
Khamenei a fost ucis pe 28 februarie într-un atac aerian israelian în capitala Iranului, Teheran.
Se crede că fostul şef de stat nu a zburat în străinătate după numirea sa ca lider religios în 1989. Cu toate acestea, a călătorit ocazional în provinciile iraniene.
Aeroportul Mehrabad, care găzduieşte flota guvernamentală iraniană, a fost bombardat de mai multe ori în ultimele zile.
Mehrabad este unul dintre cele mai vechi aeroporturi din Teheran, deservind acum zboruri interne şi regionale. Pe lângă faptul că este cel mai aglomerat aeroport civil intern, este o instalaţie cu dublă utilizare, găzduind şi elemente ale forţelor aeriene.
Update 6: Armata iraniană ameninţă cu represalii ţările din regiune în cazul colaborării cu postul tv Iran International
Armata iraniană a avertizat ţările din regiune în legătură cu orice fel de colaborare cu postul de televiziune Iran International, cu sediul la Londra, afirmând că infrastructurile utilizate pentru susţinerea acestui canal vor fi considerate drept ţinte, relatează AFP.
"Utilizând capacităţi satelitare şi infrastructuri mediatice ale anumitor ţări din regiune", canalul respectiv "acţionează pentru a crea tensiuni, a fabrica naraţiuni false care să servească obiectivelor Americii criminale şi regimului sionist", a afirmat centrul de comandament interarme Khatam al-Anbiya într-un comunicat publicat duminica seara.
Comandamentul iranian ameninţă să "înscrie" printre "ţintele" Republicii islamice "elementele de cooperare" cu această "reţea malefică".
Localizarea infrastructurilor utilizate de canalul Iran International în regiune nu se cunoaşte deocamdată.
Iranul a clasificat Iran International drept "organizaţie teroristă" încă din 2022, iar în ultimele luni a declarat că acesta ar fi afiliat Israelului, avertizând că orice cooperare cu canalul va fi supusă sancţiunilor.
Autorităţile iraniene au anunţat duminică arestarea a cel puţin 18 persoane acuzate că au trimis imagini şi informaţii către acest post de televiziune.
Iranul se află în război cu SUA şi Israel din 28 februarie, când atacurile americano-israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Republicii islamice, ayatollahul Ali Khamenei, ceea ce a declanşat represalii iraniene în întreaga regiune.
Update 5: Reacţii internaţionale la apelul lui Donald Trump pentru ajutor în securizarea strâmtorii Ormuz
Preşedintele american Donald Trump a făcut în weekend un apel către aliaţii SUA să vină în ajutor pentru asigurarea securităţii navigaţiei prin strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de hidrocarburi, în timp ce forţele iraniene continuă atacurile asupra acestei căi navigabile vitale, pe fondul războiului dus de SUA şi Israel împotriva Iranului, intrat deja în a treia săptămână, relatează luni Reuters.
Trump a declarat că administraţia sa a contactat deja şapte ţări, dar a refuzat să le numească. Totuşi, într-o postare anterioară pe reţelele de socializare, şeful administraţiei de la Washington a spus că speră ca Franţa, China, Japonia, Coreea de Sud, Regatul Unit şi alte ţări să participe.
Iranul a blocat efectiv strâmtoarea, o cale navigabilă îngustă între Iran şi Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.
Reuters trece în revistă reacţia unora dintre ţări la apelului Washingtonului de a trimite nave în regiune:
Japonia
Japonia nu intenţionează la ora actuală să trimită nave militare pentru a escorta nave în Orientul Mijlociu, a declarat luni şefa executivului nipon Sanae Takaichi.
"Nu am luat nicio decizie legată de trimiterea navelor de escortă. Continuăm să analizăm ce poate face Japonia în mod independent şi ce se poate face în cadru legal", a declarat Takaichi în parlament.
Premierul Japoniei urmează să se deplaseze săptămâna aceasta la Washington pentru discuţii cu Donald Trump, pe agenda vizitei figurând şi conflictul legat de Iran.
China
China a cerut luni încetarea escaladării tensionate din strâmtoarea Ormuz şi oprirea acţiunilor militare din zonă, fără a clarifica dacă va participa la o potenţială coaliţie internaţională pentru escortarea navelor, potrivit EFE.
Întrebat despre apelurile Washingtonului ca mai multe ţări să contribuie la securitatea rutei maritime, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a declarat că situaţia din strâmtoarea Ormuz şi apele înconjurătoare a fost "tensionată" în ultima vreme, afectând rutele internaţionale de marfă şi energie şi subminând stabilitatea regională şi globală.
Purtătorul de cuvânt a îndemnat "toate părţile" să înceteze imediat acţiunile militare, să evite escaladarea tensiunilor şi să prevină ca instabilitatea regională să aibă un impact mai mare asupra dezvoltării economiei globale.
Întrebat dacă Beijingul a primit vreo solicitare din partea Statelor Unite de a se alătura coaliţiei şi dacă va trimite nave în zonă, Lin a evitat un răspuns direct, afirmând pur şi simplu că China menţine comunicarea cu "toate părţile relevante" şi se angajează să contribuie la reducerea tensiunilor şi să promoveze detensionarea.
Australia
Australia nu va trimite nave militare pentru a ajuta la redeschiderea strâmtorii Ormuz, a declarat luni un ministru al guvernului de la Canberra.
"Nu vom trimite nicio navă în strâmtoarea Ormuz. Ştim cât de incredibil de importantă este aceasta, dar nu este ceva ce ni s-a cerut sau la care să contribuim", a declarat Catherine King, membră a cabinetului prim-ministrului Anthony Albanese, într-un interviu acordat postului public de televiziune ABC.
Coreea de Sud
"Vom menţine o comunicare strânsă cu SUA în legătură cu această problemă şi vom lua o decizie după o analiză atentă", a reacţionat duminică biroul preşedinţiei de la Seul.
Potrivit Constituţiei Coreei de Sud, desfăşurarea de trupe în străinătate necesită aprobarea parlamentului, iar lideri ai opoziţiei au declarat că orice trimitere de nave de război în strâmtoare ar avea nevoie de consimţământul legislativului.
Regatul Unit
Premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Donald Trump despre necesitatea redeschiderii strâmtorii pentru a se pune capăt perturbării survenite în navigaţia globală, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a instituţiei de pe Downing Street.
Starmer a discutat această problemă şi cu prim-ministrul canadian Mark Carney, iar cei doi au convenit să continue discuţiile cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu într-o întâlnire preconizată să aibă loc luni, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Uniunea Europeană
Miniştrii de externe ai ţărilor UE vor aborda luni consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, însă nu ar fi vorba de extinderea rolului acesteia pentru a include şi strâmtoarea blocată, spun diplomaţi şi oficiali.
Misiunea Aspides a UE a fost înfiinţată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile miliţiei rebele houthi din Yemen în Marea Roşie.
Germania
Misiunea Aspides - denumită astfel după cuvântul grecesc "scuturi" - nu este eficientă nici măcar în îndeplinirea sarcinii sale actuale, a apreciat duminică ministrul de externe german, Johann Wadephul.
"De aceea sunt foarte sceptic că extinderea sistemului Aspides până la strâmtoarea Ormuz ar oferi o securitate mai mare", a afirmat el într-un interviu pentru televiziunea publică ARD.
Update 4: Armata israeliană confirmă 'operaţiuni terestre limitate' în sudul Libanului
Armata israeliană a anunţat luni că a început 'operaţiuni terestre limitate şi ţintite' în sudul Libanului în ultimele zile, transmite dpa.
Obiectivul este de a viza membrii activi ai miliţiei şiite Hezbollah, susţinută de Iran, precum şi infrastructura acesteia, a indicat armata.
Potrivit acesteia, operaţiunile terestre 'fac parte din măsuri defensive mai ample' pentru protejarea locuitorilor din nordul Israelului.
Publicaţia 'The Times of Israel' a relatat în weekend că forţe terestre israeliene au ucis zeci de luptători ai miliţiei Hezbollah în lupte în sudul Libanului, informaţie confirmată de Ministerul israelian al Apărării.
Se spune că au fost distruse depozite de arme, un centru de comandă şi posturi de observaţie ale Hezbollah.
În Liban există îngrijorări privind o ofensivă terestră mai amplă a Israelului. Conform portalului de ştiri Axios, care citează oficialităţi israeliene şi americane, Israelul intenţionează să ia sub control întreaga regiune de la sud de fluviul Litani pentru a destructura infrastructura militară a Hezbollah.
Update 3: Trafic suspendat pe aeroportul din Dubai după un atac cu dronă
Zborurile sunt suspendate temporar luni pe aeroportul din Dubai, au anunţat autorităţile din emirat, din cauza unui incendiu la un rezervor de combustibil legat de un atac cu dronă, transmite AFP.
Autoritatea aviaţiei civile din Dubai a anunţat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul internaţional din Dubai ca măsură de precauţie pentru a asigura siguranţa tuturor pasagerilor şi a personalului, a indicat pe X Biroul de presă din Dubai.
Potrivit aceleiaşi surse, un "incident legat de o dronă" a provocat mai devreme un incendiu la un rezervor de combustibil pe aeroport, fără a se raporta răniţi. Incendiul a fost ţinut sub control.
Aeroportul din Dubai este cel mai frecventat din lume pentru traficul internaţional şi principalul hub pentru Emirates, cea mai mare companie aeriană din Orientul Mijlociu.
Activitatea sa a fost grav perturbată de la începutul operaţiunii americano-israeliane împotriva Iranului pe 28 februarie şi de la atacurile de represalii lansate de Republica Islamică împotriva Emiratelor Arabe Unite (EAU) şi a celorlalţi vecini ai săi din Golf.
Săptămâna trecută, autorităţile din Dubai au raportat patru persoane rănite când o dronă s-a prăbuşit în apropierea aeroportului.
De la începutul războiului, Iranul a lansat peste 1.800 de rachete şi drone asupra EAU, potrivit Ministerului Apărării din Emirate, perturbând viaţa acestui important centru financiar care este şi unul dintre nodurile vitale ale traficului aerian mondial.
Deşi forţele de apărare civilă ale ţării au interceptat, potrivit autorităţilor, majoritatea proiectilelor, Ministerul Apărării din Emirate a raportat şase morţi de la începutul războiului, inclusiv patru civili şi doi militari, care au murit într-un accident de elicopter atribuit unei defecţiuni tehnice.
Iranul a vizat baze militare şi interese economice americane la vecinii săi din Golf, precum şi infrastructură civilă, cum ar fi aeroporturi, porturi şi instalaţii petroliere.
În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a anunţat luni dimineaţă interceptarea a cinci drone în estul ţării.
De asemenea, Kuweitul a raportat luni dimineaţă devreme că două drone au fost distruse în ultimele 24 de ore.
Duminică, o bază italo-americană din Kuweit a fost, de asemenea, vizată de un atac cu drone, potrivit armatei italiene.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a justificat atacurile prin "numeroasele dovezi" care, în opinia sa, arată că bazele americane din statele din Golf sunt folosite pentru a viza Iranul.
Ca semn al scepticismului crescând cu privire la o rezolvare rapidă a conflictului, cele două curse de Formula 1 Mare Premiu programate în Bahrein (10-12 aprilie) şi Arabia Saudită (17-19 aprilie) au fost anulate.
Update 2: Trump cere ca NATO şi China să se implice în redeschiderea strâmtorii Ormuz
NATO riscă să se confrunte cu un viitor "foarte sumbru" dacă aliaţii americanilor nu îi ajută să elibereze strâmtoarea Ormuz, a avertizat duminică preşedintele american Donald Trump într-un interviu acordat Financial Times, citat de AFP.
"Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo", a declarat preşedintele american, reamintind că Europa şi China depind puternic de petrolul din Golf, spre deosebire de Statele Unite.
"Dacă nu există un răspuns (la solicitarea americană) sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecinţe foarte sumbre pentru viitorul NATO", a adăugat el.
În acelaşi interviu, Donald Trump a avertizat că vizita sa de stat în China, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele Xi Jinping între 31 martie şi 2 aprilie, ar putea fi amânată dacă Beijingul nu oferă ajutor Statelor Unite pentru eliberarea strâmtorii Ormuz.
"Cred că şi China ar trebui să ajute, deoarece importă 90% din petrolul său prin strâmtoare", a estimat preşedintele american.
Trump a adăugat că şi-ar dori un răspuns din partea Beijingului înainte de summitul programat la sfârşitul lunii. "Ne-ar plăcea să ştim acest lucru înainte de acel moment. Este (două săptămâni înseamnă) mult", în caz contrar "am putea amâna" vizita, a subliniat el, fără a preciza pentru cât timp.
Update 1: Atac israelian la perfieria sudică a Beirutului
Armata israeliană a bombardat din nou suburbiile sudice ale Beirutului duminică seara, după ce a emis mai devreme în cursul zilei un ordin de evacuare care acoperea mai multe cartiere din zonă, scrie AFP.
Corespondenţi ai AFP în capitala libaneză au auzit o explozie puternică, cea mai recentă dintr-o serie de atacuri vizând bastionul Hezbollah din sudul Beirutului, pe care Israelul îl bombardează fără încetare din 2 martie.
La scurt timp după raid, armata israeliană a declarat pe reţelele de socializare că "atacă în prezent infrastructura teroristă a Hezbollah din Beirut".
Un fotoreporter al AFP a văzut duminică dimineaţă în această suburbie mai multe clădiri în ruine şi străzi pline de moloz, de unde au fugit majoritatea locuitorilor.
De când Hezbollah a atras Libanul în războiul regional pe 2 martie, 850 de persoane au fost ucise, inclusiv 107 copii, în atacurile aeriene israeliene. Peste 830.000 de persoane au fost strămutate, dintre care 130.000 sunt adăpostite în centre de primire, potrivit autorităţilor libaneze.
În plin război în Orientul Mijlociu, Iranul anunță o creștere de 60% a salariului minim
Ministrul Muncii din Iran a anunţat o creştere cu peste 60% a salariului minim, a relatat duminică presa locală, la câteva luni după manifestaţiile antiguvernamentale declanşate iniţial de situaţia economică gravă a ţării, notează AFP.
Ţara ajustează anual salariul minim în funcţie de inflaţie, care a explodat sub efectul sancţiunilor internaţionale în lunile premergătoare războiului declanşat de atacurile aeriene israeliano-americane din 28 februarie.
Potrivit agenţiei de presă iraniene Tasnim, citându-l pe ministrul muncii, "cu acordul guvernului", salariul minim lunar va creşte de la 103 milioane de riali la 166 de milioane rali în următorul an persan, care începe în câteva zile.
Executivul a anunţat, de asemenea, o creştere similară a alocaţiilor pentru copii.
Moneda iraniană se tranzacţionează la aproximativ 1,47 milioane de riali pentru un dolar, potrivit site-ului Bonbast.
Manifestaţiile au fost declanşate în decembrie anul trecut de costul ridicat al vieţii şi de deprecierea monedei naţionale.
Acestea s-au transformat, însă, rapid într-o vastă mişcare de contestare de o amploare fără precedent, cerând căderea regimului iranian, la putere de la Revoluţia Islamică din 1979.
Autorităţile au reprimat brutal protestele, omorând mii de oameni în întreaga ţară, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.